Ciclul anxietății- legătura dintre hiperventilație și anxietate- panică

Respirația artificiala tinde sa intre in cotidian. Stresul de care ne lovim zilnic ne determină, de multe ori, să respiram rapid si „din piept”, in loc să respirăm adânc din diafragmă. Această respirație superficială perturbă echilibrul de oxigen și dioxid de carbon din organism, ducând la hiperventilație.

Hiperventilația, la rândul său, poate provoca simptome precum amețeli, dificultăți de respirație, gură uscată, slăbiciune, confuzie, tulburări de somn, spasme musculare în mâini și picioare, dureri în piept și palpitații.

Atunci când hiperventilăm, scăderea nivelului de dioxid de carbon afectează fluxul sanguin al creierului, ceea ce poate declanșa sau agrava stări anxioase. În esență, respirația superficială menține organismul într-o stare constantă de alertă, imitând răspunsul la stres și alimentând un ciclu de anxietate.

Ciclul anxietății este o buclă care se întreține singură, în care respirația superficială sau hiperventilaţia declanșează senzații anxioase, iar acestea agravează modelul respirator.

Ciclul anxietății funcționează astfel:

Atunci când individul se confruntă cu stres sau anxietate, se activează răspunsul „luptă sau fugi” al organismului. Acest răspuns crește ritmul cardiac și determină o respirație rapidă și superficială. Organismul se pregătește pentru pericol.

Respirație superficială și hiperventilație – în această stare, individul are tendința să respire rapid din piept mai degrabă decât profund din diafragmă. Respirația superficială reduce cantitatea de dioxid de carbon din sânge. Persoana implicata expiră prea mult și prea repede.

Simptomele fizice ale hiperventilației – pe măsură ce nivelul de dioxid de carbon scade, apar simptome precum amețeli, furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor sau să lipsă de aer. Aceste senzații fizice pot fi alarmante, mai ales atunci când imită simptomele unui atac de panică.

Anxietate crescută – aceste simptome fizice pot spori senzația de anxietate. Senzația de amețeală sau de lipsă de aer poate convinge creierul că ceva nu este în regulă, intensificând și mai mult senzațiile anxioase.

Respirație și mai superficială – pe măsură ce senzațiile de anxietate se accentuează, respirația devine și mai rapidă și mai superficială, exacerbând hiperventilaţia și adâncind ciclul.

„O modalitate de a contracara acest lucru este practicarea respirației conștiente și profunde. Pe parcursul zilei, faceți o pauză și verificați dacă respirați superficial. O tehnică utilă este să vă puneți o mână pe burtă și una pe piept. Încercați să inspirați lent și profund pe nas cu obiectivul de a ridica mâna de pe burta. Apoi, expirați încet pe gură. Practicarea regulată a acestei tehnici vă poate reeduca respirația, ajutându-vă să vă calmați sistemul nervos și să reduceți nivelul de anxietate în timp”, a precizat S.L. Dr. Crișan Alexandru Florian -Kinetoterapeut principal la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.