„Noul pachet legislativ al reformei educației prevede înființarea consorțiilor școlare și de învățământ dual de către autoritățile locale. Aceste consorții sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ acreditate, prin care vor putea fi utilizate în comun resursele acestora, pentru a crește oportunitățile de învățare oferite elevilor. În același timp, vor putea fi create campusuri de învățământ profesional dual, de importanță regională, care oferă programe de formare, facilitând procesul de conectare a competențelor dobândite de absolvenții învățământului dual cu cerințele pieței muncii”, arată deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea, președinte al Comisiei de Educație și Cercetare a PNL.
„Termenul „educație duală” este utilizat pe scară largă ca termen umbrelă, referindu-se la faptul că predarea și învățarea în VET (acronim utilizat pentru învățământul vocational profesional și tehnic) se caracterizează prin „dualitate” în două privințe: dualitatea locurilor de învățare (școli/furnizori VET și companii de formare), pentru împărțirea responsabilității de a oferi instruire teoretică și practică, și dualitatea actorilor (actori publici și privați), împărțind responsabilitatea pentru politica și practica VET. Dualitatea contextelor de învățare stă la baza definițiilor utilizate în literatura europeană și internațională. Potrivit UNESCO, „sistemul de învățământ dual” este numit „dual” deoarece combină ucenicia într-o companie și educația profesională la o școală profesională într-un singur curs”. În companie, ucenicul primește o pregătire practică, care este completată de instruire teoretică în școala profesională. Potrivit Cedefop (2008a), învățământul dual se referă la „educația sau formarea care combină perioade într-o instituție de învățământ sau centru de formare și la locul de muncă”. Cedefop (2008a) se referă la educația duală și ca formare alternativă, ceea ce subliniază faptul că termenul „educație duală” poate fi folosit în mod interschimbabil cu „formare alternativă”, „ucenicie” sau „învățare la locul de muncă”. Există, totuși, unele diferențe mici, dar semnificative între acești termeni, deoarece diferă în ceea ce privește cele două aspecte menționate mai sus. (Murphy, I., Curth, A., Chatzichristou, 2016)”, subliniază deputatul PNL Timiș, Marilen Gabriel Pirtea, coordonator al Comisiei de Educație și Cercetare a PNL.
„Potrivit proiectului legislativ supus consultării, în sistemul de educație se pot constitui consorții de învățământ dual, ca forme de asociere, formate cel puțin din următoarele tipuri de entități: licee profesionale de stat și/sau particulare acreditate, instituții de învățământ superior acreditate, autorități publice locale și operatori economici. Consorțiul poate include și alți parteneri relevanți în domeniul pregătirii profesionale, care pot susține un ecosistem extins de formare duală. Învățământul dual contextualizează relația colaborativă dintre școală sau universitate și piața muncii, iar învățarea la locul de muncă (work-based learning) este o strategie educațională care oferă elevilor și studenților experiențe de lucru din viața reală. Învățarea la locul de muncă poate oferi beneficii tuturor părților interesate implicate – instituția de învățământ, cursantul, angajatorul și societatea”, adaugă deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea.
„În proiectul de lege, operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ care desfăşoară învăţământ liceal profesional, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei, beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, astfel încât valoarea cumulată a burselor plătite elevilor înmatriculați în forma de învățământ dual de către operatorii economici se deduce din impozitul pe profit al acestora. În plus, creșterea cuantumului minim al burselor acordate pentru învățământul dual (3000 lei/an/elev în învățământul liceal, filierea profesională) nu poate decât să facă această filieră de învățământ, atât de utilă și necesară, mai atractivă pentru tineri. Colaborarea dintre unitățile de învățământ preuniversitar și agenții economici pentru succesul învățământului dual este esențială, iar o bursă consistentă va fi un factor motivant atât pentru elevi, cât și pentru familiile acestora, pentru a-i îndruma spre un profil educațional care le va garanta un loc de muncă în domeniul studiat încă de la absolvirea învățământului preuniversitar”, observă deputatul PNL Timiș, Marilen Gabriel Pirtea, coordonator al Comisiei de Educație și Cercetare a PNL.
„Nu în ultimul rând, înființarea de campusuri profesionale integrate pentru învățământul dual printr-un parteneriat între unități de învățământ preuniversitar, instituții de învățământ superior, autorități locale și operatori economici, va genera oportunități de formare și profesionalizare pentru tinerii absolvenți de învățământ preuniversitar dual, oferindu-le variante de trasee de învățare și la nivel universitar. Printr-o astfel de agregare de resurse, infrastructura educațională care va fi pusă la dispoziția elevilor și cadrelor didactice va cunoaște o dezvoltare semnificativă, cele mai noi tehnologii putând fi mereu aduse în discuție în procesul didactic. Promovarea acestui tip de învățământ, prin facilitarea unei colaborări strânse între sistemul educațional preuniversitar și universitar și operatorii economici, prin punerea la comun a resurselor în beneficiul elevilor, tinerilor, va contribui semnificativ atât la acoperirea nevoilor pe care piața muncii le are, cât și la creșterea angajabilității tinerilor, ducând, automat, la creștere economică”, conchide deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea.
„În calitate de președinte al Comisiei de Educație și Cercetare din PNL, îi invit pe toți cei interesați să ne transmităobsevațiile lor, legate de pachetul legislativ pentru învățământul preuniversitar, cât și de cel legat deînvățământul superior. Pentru o comunicare eficientă în acest proces de consultare, PNL a lansat o platformă online, pentru comunicare interactivă, care se poate accesa la adresa Legile-educatiei.pnl.ro, un spațiu de dialog despre viitorul educației”, arată președintele Comisiei de Educație și Cercetare din PNL, deputatul Marilen Gabriel Pirtea
