Județul Timiș înregistrează oficial aproape 9.000 de cazuri de persoane cu obezitate, dar numărul real ar fi mult mai mare, potrivit datelor de specialitate.
Obezitatea a devenit în ultimii ani un motiv tot mai mare de îngrijorare pentru specialiștii în sănătate și nu numai, din întreaga lume, care o cataloghează drept o problemă critică de sănătate public. Aceasta pentru că obezitatea reprezintă un factor de risc pentru numeroase afecțiuni cronice netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat, afecțiuni articulare, probleme respiratorii sau anumite tipuri de cancer – afecțiuni care cumulat cauzează cel mai mare număr de decese în fiecare an la nivel mondial.
Cele mai recente date de specialitate arată că aproximativ 12% din totalul deceselor anuale la nivel mondial asociate bolilor cronice netransmisibile sunt atribuite unui Indice de Masă Corporală (IMC) crescut3, adică peste limita considerată „normală” de 25kg/m2, după care intervine supraponderea, respectiv obezitatea.
Estimările avertizează că 35% dintre adulții din România ar putea suferi de obezitate până în 2035, în lipsa unor măsuri eficiente îndreptate în acest sens. Potrivit proiecțiilor specialiștilor, peste 40% dintre adulții de sex masculin și peste 30% dintre femeile adulte vor suferi de obezitate în 2035.
La nivelul județului Timiș sunt înregistrate oficial aproape 9.000 de cazuri de persoane cu obezitate, potrivit Direcției de Sănătate Publică Timiș, dar numărul real ar fi mult mai mare având în vedere estimările la nivel național.
Numărul persoanelor cu obezitate raportat și înregistrat oficial la finalul anului trecut în județul Timiș: 8.926 de persoane, puțin peste 1% din totalul populației din județ, sugerează că acest număr nu reflectă exact situația reală, fiind mult subdimensionat, raportat la estimările de specialitate.
Pe lângă multiplele implicații la nivelul sănătății individului, obezitatea înseamnă și o povară economică, prin prisma impactului pe care îl generează la nivelul societății. Potrivit World Obesity Atlas, până în 2035, doar impactul economic generat de cazurile de suprapondere și obezitate ar putea reprezenta 3,6% din Produsul Intern Brut (PIB) al României, un procent foarte mare, mai ales dacă îl comparăm cu alocările actuale din bugetul de stat pe domenii prioritare, cum ar fi sănătatea sau educația.
„Obezitatea reprezintă o adevărată provocare a zilelor noastre. Sedentarismul, alimentația nesănătoasă și alți factori de risc au contribuit la creșterea alarmantă a prevalenței acestei afecțiuni. Obezitatea este, în primul rând, o boală și trebuie tratată ca atare. În prezent, ne confruntăm cu obezitatea în numeroase aspecte ale vieții noastre: în familie, în grupurile de prieteni și în întreaga societate. Aceasta necesită o abordare complexă și multidimensională, care să includă atât prevenția, cât și controlul și tratarea complicațiilor asociate. Obezitatea reprezintă un factor de risc semnificativ pentru numeroase boli cronice netransmisibile și agravează anumite afecțiuni existente”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, inițiatoarea proiectului „Controlează Obezitatea”, medic primar endocrinolog, președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București.
Obezitatea „anunță” o nouă pandemie: numărul persoanelor supraponderale și cu obezitate va reprezenta aproximativ 54% din totalul populației globale până în 2035, potrivit World Obesity Atlas.
Peste 3,3 miliarde de oameni ar putea ajunge să sufere de suprapondere și obezitate până în 2035, comparativ cu 2,2 miliarde în anul 2020, o creștere într-un ritm accelerat (+50%), care reprezintă un puternic semnal de alarmă!
Inițiativa „Controlează Obezitatea” se desfășoară sub egida Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și cuprinde acțiuni care vizează două direcții: componenta de informare și conștientizare a publicului larg în privința problematicii obezității la nivel general și o componentă de educație medicală adresată profesioniștilor din sănătate implicați în managementul persoanelor cu obezitate.
Proiectul se derulează pe parcursul anului 2024 la nivel național în marile centre universitare de medicină: București, Timișoara, Iași, Târgu Mureș, Oradea, Craiova, Cluj-Napoca și Sibiu.
