Cultură

Ce comori mai adăpostește Muzeul Național al Banatului

Ce comori mai adăpostește Muzeul Național al Banatului

Căpitan Aristide Ursu, jandarm rural, ținuta de ceremonie, model 1923.

Uniforma pe care o are ofițerul în imagine era folosită la toate ținutele (ținuta nu este sinonimă cu uniforma). Pentru ținuta de ceremonie se atașa centura din fir auriu, model 1912, comună pentru toate armele, alături de alte accesorii. Decorațiile sunt, de la stânga la dreapta: „Virtutea militară”, „Bărbăție și credință”, „Crucea comemorativă”. Pe colțul din dreapta jos al fotografiei se observă un timbru sec cu numele localității, Timișoara, loc unde Aristide Ursu și-a desfășurat o bună parte a carierei.

Prin Decretul Regal cu nr. 2802 din 5 iunie 1923, kaki-ul devenea, în Armata Regală Română, culoarea fondului uniformelor armelor combatante, inclusiv jandarmii, pompierii, grănicerii, dar și a unor arme necombatante (medicii și veterinarii). În 1927 vor urma restul armelor necombatante.

Planșa color este reprodusă din albumul ***, Muzeul Militar Naţional, Uniformele armatei române 1830 – 1930, Bucureşti, f. e., 1930. Aristide Ursu poartă, în imaginea de epocă atașată, cea de a doua uniformă de la stânga, din planșă.

Text și fotografie: Nicolae Adrian Alexe, Muzeul Național al Banatului

📌Expoziția temporară “Jandarmeria Română 1850-2020” poate fi vizitată până la sfârșitul lunii septembrie, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*