Social

Rezultatele Campaniei Naționale ale Inspecției Muncii București

Rezultatele Campaniei Naționale ale Inspecției Muncii București

ITM Timiș a avut o contribuție majoră la Campania Națională pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru, securitatea și sănătatea la locul de muncă, în vederea reducerii riscului de contaminare cu Sars-Cov-2.

Am considerat oportun să vin în completarea prezentării rezultatelor Campaniei naționale pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru, securitatea și sănătatea la locul de muncă, în vederea reducerii riscului de contaminare cu Sars-Cov-2, deoarece doresc să vă fac cunoscute câteva aspecte din activitatea Inspecției Muncii, dincolo de rezultatele și cifrele pe care, de altfel, le prezentăm public în mod constant.

Inspecția Muncii este una dintre cele mai vechi instituții ale administrației publice, cu istorie îndelungată și bogată în evenimente, care desfășoară activități de interes public național de mai bine de un secol. Primele acte normative reglementau domeniul securității și sănătății în muncă și cuprindeau dispoziții privind atât munca femeilor și a tinerilor, precum și prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

De la an la an, am evoluat și ne-am adaptat activitatea, din mers, la realitățile de pe piața muncii, am încercat să ținem pasul cu provocările generate de schimbările ce au loc în acest domeniu vast, dezvoltând și consolidându-ne relațiile cu alte instituții ale statului român, într-un efort comun de creștere a calității vieții și de protejare a intereselor cetățenilor, beneficiarii noștri.

Am inclus în prezentarea noastră un aspect important asupra căruia doresc să mă opresc cu câteva precizări. Una dintre atribuțiile generale ale inspecției Muncii este soluționarea petițiilor care ne sunt adresate de persoane fizice și juridice, atenție!!!, în limitele competențelor legale conferite de Legea nr. 108/1999 privind înființarea Inspecției Muncii, a Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă și a H.G. nr. 905/2017 despre funcționarea REVISAL.

Anual, la nivel național, sunt înregistrate și soluționate aproximativ 50.000 de petiții. Slide-urile 3 și 4 prezintă situația petițiilor înregistrate la nivelul fiecărui inspectorat teritorial de muncă.

Din numărul total de petiții, o pondere mai mică o au petițiile care solicită clarificări sau îndrumare privind modalitatea de aplicare a legislației în vigoare, acestea necesitând răspunsuri teoretice.

Cele mai multe petiții reclamă disfuncționalități în relația cu angajatorii, astfel încât aspectele sesizate în petiții sunt verificate, punctual, de inspectorii de muncă prin controale inopinate la angajatorii reclamați.

Principalele aspecte reclamate în privința relațiilor de muncă sunt neplata salariilor și concedierile abuzive.

Asupra acestui aspect doresc să vin cu următoarele precizări: există situații în care oamenii sunt nemulțumiți de faptul că, în urma controlului inspectorilor de muncă, angajatorii nu le-au plătit imediat salariile restante sau nu au anulat decizia de concediere. Din punct de vedere uman le înțeleg supărarea sau chiar revolta, însă, din punct de vedere juridic, lucrurile trebuie înțelese ca un conflict de drepturi, între două părți semnatare ale unui contract, asupra căruia doar o instanță de judecată se poate pronunța, în conformitate cu legislația din România.

Inspecția Muncii nu se poate substitui altor instituții ale statului roman, însă suntem preocupați de extinderea competențelor inspectorilor de muncă și, în acest sens, am înaintat către MMPS o propunere privind stabilirea unei sancțiuni pentru neplata salariului.

În acest moment, în limitele competențelor conferite de legislația în vigoare, inspectorul de muncă verifică dovada efectuării plății salariului. Legiuitorul a stabilit în sarcina instanțelor de judecată, la secțiile de litigii de muncă din cadrul tribunalelor, procedura de soluționare a conflictelor de muncă care se nasc din neîndeplinirea unor obligații între părțile dintr-un contract individual de muncă sau un contract colectiv de muncă.

Inspectorul de muncă poate dispune măsuri de prezentare a dovezii privind efectuarea plății salariului, iar art. 281 din Codul Muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă sau, după caz și a contractelor colective de muncă. Aceste instanțe au fost special înființate în anul 2011, iar toate acțiunile prilejuite de conflictele de muncă se judecă în regim de urgență și sunt scutite de plata taxei de timbru.

Cu toate acestea, să știți că primim și semnale pozitive și chiar mulțumiri de la persoane care, în urma controalelor inspectorilor de muncă, au fost repuse în drepturi. Nu putem să nu ne întrebăm câți angajatori ar respecta drepturile angajaților și obligațiile față de statul roman dacă nu ar exista un potențial control al inspectorilor de muncă?

De această chestiune se leagă și următorul aspect pe care aș dori să-l punctez, și anume munca nedeclarată. Dacă urmăriți raportările noastre periodice, constatați că ponderea cea mai mare a amenzilor în domeniul relațiilor de muncă o au amenzile pentru muncă nedeclarată. Chiar și rezultatele acestei campanii naționale confirmă aceeași pondere a amenzilor, vezi slide-ul nr. 16.

De ani de zile, Inspecția Muncii a combătut fenomenul muncii nedeclarate prin toate mijloacele legale posibile: campanii naționale de control, propuneri de modificare a legislației în sensul lărgirii definiției muncii nedeclarate și stabilirii unui cuantum descurajant al amenzii, campanii de informare și conștientizare a salariaților și a angajatorilor asupra tuturor beneficiilor care decurg din munca declarată și asupra riscurilor generate de așa numita muncă la negru sau munca la gri.

Rezultatele noastre au fost remarcabile, nu doar în privința cuantumului amenzilor ci și prin intrarea în legalitate a contractelor de muncă ale celor găsiți în afara legii. Cu toate acestea, fenomenul muncii nedeclarate continuă să existe și a lovit nemilos o mare categorie de cetățeni. Cumva, a trebuit să se abată asupra noastră această nenorocire, pentru ca oamenii să înțeleagă cât sunt de vulnerabili dacă acceptă oferte de muncă în afara legii. Odată cu situația economică generată de restricțiile impuse de măsurile de combatere a răspândirii pandemiei de COVID-19, persoanele fără forme legale de angajare sau cele care aveau contracte de muncă cu un salariu mai mic decât cel real nu au beneficiat de ajutorul de șomaj la nivelul la care s-ar fi așteptat.

Am considerat un subiect de interes includerea în prezentarea noastră a unor detalii, să le spunem tehnice, din activitatea de inspecție a muncii, cum ar fi: Programul cadru de acțiuni, structura unei campanii de control, o clasificare însoțită de explicații a tipurilor de controale și în ce constă o verificare efectuată de inspectorii de muncă (slide-urile 5-9). Toate acțiunile întreprinse de Inspecția Muncii au în spate argumente și criterii foarte bine ancorate în realitate.

Programul cadru este întocmit anual și publicat pe site-ul instituției, iar elaborarea Programului cadru de acțiuni începe cu două luni înainte de finalul anului și cuprinde principalele campanii și acțiuni care urmează să fie desfășurate în anul următor.

Elaborarea metodologiilor, campaniilor și acțiunilor specifice are la baza rezultatele din anii anteriori și evoluția riscurilor în domeniile în care s-a constatat o incidență mai mare a neconformităților, cum ar fi: munca nedeclarată, nerespectarea obligațiilor stipulate în contractul individual de muncă, riscurile de accidentare și îmbolnăvire la locul de muncă, accidentele de muncă.

Sunt implicat direct în planificarea și efectuarea activităților de control de 20 de ani, de când m-am angajat la Inspecția Muncii ca inspector de muncă în domeniul securității și sănătății în muncă. Cunosc în profunzime activitatea instituției și am fost contemporan cu evoluția și toate transformările care s-au produs de-a lungul anilor. Aici, doresc să punctez câteva aspecte referitoare la REVISAL. Lansată inițial ca o aplicație utilă angajatorilor și ca un instrument de lucru al inspectorilor de muncă în desfășurarea activității de control, REVISAL a ajuns una dintre cele mai importante platforme operaționale, un obiectiv de strategie națională, datorită efortului continuu de a găsi soluții care să vină în sprijinul obiectivului nostru de a implementa tehnologia informației prin cele mai sigure servicii şi reţele de comunicații. În gestionarea aplicației REGES/REVISAL am reușit să fim competitivi și performanți, la nivelul așteptărilor beneficiarilor noștri, angajatori și angajați, deopotrivă. Încă de la început, desfășurarea activității și funcționarea sistemului informatic s-au făcut în cele mai bune condiții, fără disfuncționalități sau sincope majore, în ciuda tuturor dificultăților inerente. Aplicația REGES/REVISAL s-a optimizat, odată cu dezvoltarea capacității de mentenanță și suport primite pe întreaga perioadă de utilizare, este o aplicație consolidată, securizată și optimizată, astfel încât să permită funcționarea în condiții de accesare simultană a unui număr foarte mare de utilizatori.

Cu toate acestea, ne dorim mai mult și suntem conștienți că trebuie să dezvoltăm în continuare aplicația REVISAL.

Referitor la REVISAL, cadrul legal inițial pentru registrul salariaților în format electronic a fost Hotărârea de Guvern nr. 161/2006. Sistemul informatic REGES/REVISAL utilizat și în prezent a fost pus în funcțiune în anul 2006, conform prevederilor legale în vigoare la acea data. Acest sistem a fost upgradat, actualizat cu versiuni noi în decursul timpului, dar, în forma sa tehnică conceptuală a rămas același sistem, utilizat fără întrerupere, fără sincope majore, de atunci și până în prezent.

În anul 2016 am înaintat, către cabinetul Ministrului Muncii, prima noastră propunere de proiect tehnic pentru un sistem informatic nou, denumit REGES-ONLINE.

Propunerea înaintată cuprindea prezentarea unei soluții tehnice concrete, pe care a elaborat-o echipa noastră, precum și estimarea detaliată a costurilor de implementare a proiectului.

Menționez că acest proiect tehnic, căruia i-am dedicat timp și efortul susținut al unei echipe tenace, a stat la baza tuturor variantelor de proiect elaborate din acel moment și până în prezent și a fost prezentat, în detaliu, tuturor colaboratorilor instituției noastre pe acest subiect.

Despre Campania națională pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru, securitatea și sănătatea la locul de muncă, în vederea reducerii riscului de contaminare cu Sars-Cov-2, dincolo de rezultatele prezentate în detaliu, doresc să vă împărtășesc câteva impresii și concluzii personale.

Inspectoratele Teritoriale de Muncă au desfășurat acțiuni de control la toate categoriile de angajatori care au mai mult de 50 de salariați, indiferent de domeniul de activitate, în vederea conștientizării și determinării acestora de a organiza programul de lucru astfel încât personalul să fie împărțit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferență de cel puțin o oră și de a implementa munca la domiciliu și telemunca, în vederea reducerii riscului de contaminare cu Coronavirus la locul de muncă, precum și pe timpul deplasării la și de la locul de muncă și cu privire la asigurarea unui mediu de muncă sigur pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor. Obiectivele acestei campanii au fost anunțate public la momentul lansării campaniei și sunt reluate și în conținutul prezentării. Precizez că scopul acestei campanii a fost orientat mai mult către conștientizarea angajatorilor decât către aplicarea de sancțiuni contravenționale.

Numărul de inspectori de muncă participanți din cadrul fiecărui inspectorat teritorial de muncă este prezentat în slide-ul nr.18. În campanie au fost implicați 692 de inspectori de muncă care s-au organizat și au format echipe de cel puțin 2 inspectori, în funcție de mărimea angajatorilor controlați, deci, practic, la un singur control la un angajator mare, au participat 4 – 5 inspectori de muncă.

O dificultate majoră pe care o întâmpină inspectorii este cea legată de mijloacele de deplasare la locul desfășurării controalelor. Parcul auto este foarte vechi, uzat și subdimensionat, iar siguranța celor care se deplasează este pusă în pericol. Îi asigur pe inspectori că vom continua să solicităm, ca în fiecare an, fonduri pentru achiziția de autoturisme și că încercăm să găsim soluții de finanțare pentru îmbunătățirea parcului auto.

După cum am anunțat, am coordonat această campanie și am participat la câteva acțiuni de control alături de inspectori de muncă din Călărași, Prahova și Argeș. Participarea conducerii Inspecției Muncii la acțiunile de control a fost, totodată, și o verificare pentru modul în care se desfășoară acțiunile de control aș putea spune, în condițiile deja tensionate generate de situația epidemiologică care ne îngrijorează pe toți. Din păcate, avem printre noi colegi afectați în mod direct de virusul Sars-Cov-2, fie infectați, fie obligați să stea în izolare din cauza contactului direct cu persoane infectate.

Cu mare mâhnire în suflet, aduc un ultim omagiu colegei noastre, doamna Tatiana Gherase, șef serviciu control relații de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă  Buzău, și care exercita funcția de inspector șef al ITM Buzău, răpusă prematur de acest virus. A fost un om de echipă excepțional, o persoană caldă și empatică, un profesionist desăvârșit pe care l-am pierdut.

Este o perioadă grea pentru toți inspectorii de muncă, nevoiți să se deplaseze în zone și medii de lucru mai puțin sigure, să vină în contact cu multe persoane și, totodată, să afle, zilnic, că încă un coleg sau chiar mai mulți au fost confirmați pozitiv cu virusul SARS-Cov-2. Acest lucru ne îngrijorează și ne întristează profund și profit de această ocazie pentru a le mulțumi inspectorilor de muncă pentru efortul pe care îl fac, conștienți fiind de responsabilitatea ce le revine ca lucrători în linia întâi a prevenirii și conștientizării și pentru a-i felicita pentru activitatea desfășurată pe parcursul întregului an.

Rezultatele în cifre ale acțiunilor de control sunt prezentate, în detaliu, pe fiecare județ: nr. de angajatori controlați, nr. total de salariați aferenți acestora, nr. de angajatori sancționați, nr. de sancțiuni și măsurile dispuse.

Dacă până acum, în toate raportările noastre, am vorbit doar despre neconformitățile constatate și despre angajatorii sancționați, de data aceasta doresc să vorbesc despre câțiva angajatori pe care i-aș include în categoria model de bune practici. Am constatat, cu mare satisfacție profesională, că mitul conform căruia niciun angajator nu este perfect orice ar face și că este imposibil să nu fii sancționat de inspectorii de muncă s-a spulberat. Angajatorul perfect există! Și sunt mai mulți în această situație, sunt convins că mai există și alți angajatori model care i-au impresionat pe colegii mei din teritoriu. Îmi vin acum în minte doi angajatori, unul din Prahova, cu domeniul de activitate în industria textilă și cel mai mare angajator din Argeș, cu domeniul de activitate în industria auto. Cuvintele mele de laudă nu ar însemna mare lucru dacă nu ar fi întărite de situația concretă constatată la fața locului și vă dau un exemplu: la un nr. de salariați de peste 10.000, incidența îmbolnăvirilor de COVID-19 este într-un procent atât de mic, încât pare nesemnificativ raportat la situația generală, ceea ce ne conduce către concluzia că persoanele respective nu s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Acești angajatori nu numai că au înțeles să respecte și să aplice toate recomandările noastre, dar au implementat măsuri suplimentare de siguranță și de igienă care, iată, și-au dovedit utilitatea. Îi felicit și îmi doresc ca exemplul lor să fie urmat și de alți angajatori.

Intenționăm să reluăm această campanie, pentru extinderea verificărilor la cât mai mulți angajatori.

Vă mulțumesc pentru atenție și pentru interesul acordat activității Inspecției Muncii și vă asigur că, prin toate observațiile, propunerile sau criticile dvs., dovediți că ne sunteți alături în misiunea noastră, stabilită de Convențiile nr. 81 și 129 ale Organizației Internaționale a Muncii, și în dorința noastră de a fi mai responsabili, mai buni, mai performanți pentru muncă sigură și decentă!”, a transmis inspectorul general de stat, Dantes – Nicolae BRATU.

Video aici: https://fb.watch/2dY9-Wl2hG/.

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*