Stresul și depresia sunt boli „la modă” toamna

Simți că „ți s-au înecat corăbiile’ și mai toți remarcă faptul că nu mai ești tu. Nimic nu mai e la fel, nimic nu te mai mulțumește. Ce se întâmplă? Stresul și depresia creează mari probleme toamna.

Ritmul cotidian alert, nevoile materiale, problemele de tot soiul ce nu mai contenesc să se ivească, toate te copleșesc. Dar tu, nu și nu! Nu te dai bătută, nu spui nimănui ce te macină și rămâi „pe baricade’, până când îți epuizezi și ultimii stropi de vlagă. Atunci, te ia valul. E valul distrugător al unor boli „pe val’ în zilele noastre: stresul și depresia.

 

Toamna în alb și negru

Dacă prima lună din an este deja bine cunoscută pentru stările depresive pe care le declanșează, toamna se bucură de renumele de anotimp al nostalgicilor. Iar asta nu-i ceva de bine. Totuși, nu e dracul chiar atât de negru. Nu orice lipsă de chef înseamnă depresie, însă nici nu trebuie ignorat pesimismul îndelungat. Deși se consideră că depresia e o tristețe extremă, există o mare diferență între depresia clinică și starea de tristețe.

Fiecare dintre noi simte tristețe, la un anumit moment dat. Dar nu așa stau lucurile și în cazul depresiei. Când schimbările survenite în comportamentul obișnuit al cuiva sunt majore și agravează viața de zi cu zi, timp de peste 14 zile, abia atunci se poate vorbi despre depresie.

Cine-i vinovat?

Te-ai gândit vreodată că micile ticuri, aparent banale, pot fi semnale prin care organismul te anunță că are nevoie de o pauză, că se simte copleșit de stres? Până și faptul că îți rozi unghiile, că îți simți gura uscată sau că faci mătreață, că îți pică părul, că transpiri mai mult sau că te deranjezi la stomac mai des anunță prezența stresului. Iar acesta, neținut în frâu, duce cu ușurință la depresie.

E drept că și predispoziția genetică are un cuvânt greu de spus. Nici transformările hormonale, bolile grave, conflictele sau pierderile în rândurile celor dragi nu sunt străine de apariția afecțiunilor psihice. Pe de altă parte, obișnuim să dăm vina pe stres, când ne simțim obosiți și lipsiți de vlagă. De fapt, sfârșeala pe care o simțim poate masca boli greu de tratat, precum anemia, dereglările tensiunii arteriale, infecțiile renale, hepatitele și chiar cancerul.

La medic se alungă stresul și depresia

De aceea, înainte de a-ți pune singură un diagnostic și a urma tratamente fără temei, mergi la medic mai bine. El va găsi „buba’ și va ști încotro să te îndrume, fie că este vorba despre internist, fie de psiholog, psihiatru sau neurolog. Nu e o rușine și nu înseamnă că ai înnebunit, dacă treci prin astfel de stări, așa că nu mai sta pe gânduri și ia legătura cu un specialist!

Potrivit estimărilor făcute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, una din trei persoane va avea, la un moment dat, o tulburare psihică diagnosticabilă, iar depresia va fi, în 2020, a doua boală din lume. Nu ştim cât de cunoscut este faptul că psihoterapia alături de terapiile tradiţionale conduce la remiterea episodului depresiv şi la prevenirea recăderilor. Practic, valoarea psihoterapiei este dată de efectul de lungă durată în îmbunătăţirea calităţii vieţii.

    5 semnale de alarmă

    1.Prea mult somn sau prea puțin? Nu ignora problemele de somn!

    2.Ți-ai pierdut interesul și pentru ceea ce-ți făcea plăcere?

    3.Te simți nebăgată în seamă, dar „pozezi’ într-o persoană fericită?

    4.Ai senzația că nimic din ce faci nu e bun?

    5.Îți vin în minte gânduri de sinucidere?

 

Sursa: libertateapentrufemei.ro