Sănătate

Ziua Mondială a Trombozei. Clinica de Chirurgie Vasculară Timişoara se alătură campaniei de informare

Ziua Mondială a Trombozei. Clinica de Chirurgie Vasculară Timişoara se alătură campaniei de informare

Clinica de Chirurgie Vasculară Timişoara se alătură campaniei de informare World Thrombosis Day, lansată în urmă cu doi ani. Campania atrage atenţia asupra unei probleme de sănătate, de multe ori greşit înţeleasă sau subestimată, şi anume tromboza. 13 octombrie este ziua de naştere a celebrului medic german Rudolf Virchow (1821-1902), cel care a definit cauzele trombozei. Descrierile lui legate de tromboza, facute de mai bine secol mai sunt valabile si astazi si sunt cunoscute ca triada Virchow.

Ziua Mondială a Trombozei este susţinută de 550 de organizaţii din întreaga lume, prin mii de evenimente educaţionale. Arterele duc sânge bogat în oxigen de la inima către restul corpului, iar venele aduc sângele încărcat cu dioxid de carbon de la celulele corpului la inima. Avem 3 feluri de vene: venele superficiale, care sunt situate sub piele, venele profunde, care sunt situate în musculatura şi venele perforante, care conectează venele superficiale la venele profunde. Venele profunde conduc sângele direct la vena cava, care este cea mai mare venă a corpului nostru. Tromboza venoasă profundă (TVP) înseamnă producerea unui tromb (cheag de sânge) într-una dintre venele profunde. De obicei tromboză venoasă profundă se produce în venele de la gambe, coapse sau din pelvis, mai rar în alte părţi ale corpului.

TVP este o boală periculoasă, deoarece din cheagul format se pot rupe bucăţi, numite emboli, care circulă în sânge şi se opresc în plămâni. Această complicaţie se numeşte embolie pulmonară şi este o urgenţă medicală. Embolia pulmonară masivă poate fi fatală în timp foarte scurt (minute).

TVP este uneori dificil de recunoscut, dar dacă este diagnosticată poate fi tratată eficient. Cheagurile de sânge se pot forma în venele profunde ale corpului atunci când: este lezată suprafaţă internă a venei, că exemplu în accidente, operaţii, inflamaţii sau boli imune; sângele curge mai lent că de obicei sau stagnează în vene, mai ales în lipsa mişcării, că de exemplu după operaţie sau după fractură unui picior, când trebuie să stăm la pat sau în călătoriile lungi cu avionul sau autobuzul; sângele devine mai vâscos (mai gros) decât în mod normal, de exemplu atunci când se iau pilule contraceptive sau în deshidratare, când nu bem suficientă apă sau luăm prea multe diuretice, de asemenea în caz de cancer.

Au mai mare şansă de a face tromboză venoasă profundă persoanele care: au mai avut TVP, sunt obeze, iau pilule anticoncepţionale, sunt gravide sau sunt în primele 6 săptămâni după naştere, au avut infarct, accident vascular cerebral sau insuficientă cardiacă, sunt în tratament pentru cancer, au peste 60 de ani, deşi TVP se poate produce şi la tineri.

Riscul de a face TVP creşte dacă aveţi mai mult de unul dintre factorii de risc de mai sus. Medicii clinicii de chirurgie vasculară au realizat un chestionar online cu ajutorul căruia fiecare persoană interesataă poate să își evalueze riscul de a face tromboza venoasa profunda.

Fă testul aici! http://www.chirurgievasculara.ro/preventie.php.

Semnele şi simptomele TVP sunt legate de însăşi tromboza venoasă profundă sau de embolismul pulmonar (EP).

 

(Foto: Sursadesanatate.ro)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*