Cum arată educația de mâine? Ce putem schimba? Și, mai ales, cum putem construi împreună un mediu educațional mai conectat la nevoile studenților?
Sunt întrebări la care au încercat să găsească răspuns participanții la cea de-a III-a ediție a conferinței Connecting Bridges, organizată marți, 15 septembrie 2026, de Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră (CCOC) al Universității Politehnica Timișoara.
Evenimentul a reunit studenți, cadre didactice din învățământul preuniversitar și universitar și invitați din zona educației non-formale, într-un dialog despre schimbările prin care trece educația și despre felul în care acestea pot fi valorificate în beneficiul tinerilor. Inteligența artificială, adaptarea la profilul noilor generații, relația dintre profesor și student, educația formală și non-formală au fost câteva dintre temele care au deschis discuția.
În deschiderea conferinței, rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a vorbit despre importanța „bagajului” educațional pe care tinerii îl dobândesc în perioada studiilor și despre avantajele pe care acesta le poate oferi într-o lume aflată într-o schimbare rapidă. Cosmin Hogea, inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Timiș, a subliniat actualitatea temelor abordate și importanța colaborării dintre învățământul preuniversitar și cel universitar. La rândul său, Loredana Stanciu, directorul CCOC, a vorbit despre punțile pe care astfel de evenimente le construiesc nu doar între instituții, ci și între oameni, în beneficiul tinerilor și al unei educații care să își atingă cât mai bine scopul. Din perspectiva studenților, Alberto Cirimpei, reprezentantul acestora în Consiliul de Administrație al UPT, a adus în discuție schimbările importante din ultimii ani și necesitatea găsirii unui echilibru între educația formală și cea non-formală.
Prelegerile invitaților au început cu intervenția psih. Codruța Sudrijan, care a vorbit despre „Profilul studentului de azi. Adaptare și flexibilitate”. Prezentarea și dialogul cu participanții au abordat o serie de teme care definesc tot mai mult realitatea universitară: nevoia de flexibilizare a predării, particularitățile studenților neurodivergenți, impactul tehnologiei asupra educației, capacitatea de concentrare și atenție, schimbările produse de perioada pandemiei, precum și creșterea anxietății și depresiei în rândul studenților. Un loc aparte l-a ocupat discuția despre modul în care abilitățile speciale ale studenților neurodivergenți pot fi recunoscute și valorificate în procesul educațional.
Un „Dialog despre educație. Relaționare, motivație, autoritate” i-a avut ca invitați pe Constantin Lomaca, profesor și consultant educațional, și Dariana Dumitrescu, vicepreședinte educațional ANOSR. Discuția a pornit de la câteva dintre provocările cu care se confruntă tinerii și profesorii de astăzi: rolul gândirii critice și al curiozității într-o lume în care informația este permanent la îndemână, ceea ce ar trebui să învețe tinerii într-un asemenea context, rolul profesorului în era inteligenței artificiale, apariția unor noi tipuri de locuri de muncă, importanța feedbackului în educație și necesitatea renunțării la practicile care nu mai răspund realităților actuale din clasă.
O perspectivă aparte a fost adusă de Radu Ticiu, facilitator în ecosistemul tech și în educația non-formală, cunoscut drept „părintele” CoderDojo-urilor din Timișoara și din zonă. Dialogul său cu participanții s-a concentrat, pe de o parte, asupra oportunităților și provocărilor pe care le aduce inteligența artificială în educație și, pe de altă parte, asupra experienței construite în jurul comunității CoderDojo. În prezent, 14 cluburi, 40 de mentori și peste 200 de copii formează un ecosistem de educație non-formală în domenii precum programarea, robotica, securitatea cibernetică, Bio Tech sau Aerospace, o parte dintre aceste activități fiind găzduite de Universitatea Politehnica Timișoara.
Poate cea mai interesantă parte a acestei experiențe este tocmai caracterul ei comunitar. Activitățile sunt gratuite pentru elevi, mentorii nu sunt remunerați, iar spațiile în care se desfășoară sunt oferite, la rândul lor, fără costuri. În spatele acestui ecosistem se află astfel pasiunea celor care îl construiesc și dorința copiilor de a învăța, de a experimenta și de a face lucruri împreună.
La finalul zilei, Connecting Bridges a lăsat în urmă nu doar idei și perspective noi, ci și sentimentul că educația poate evolua atunci când oamenii care fac parte din ea își vorbesc și se ascultă reciproc. Puntea dintre universitate și școală, dintre educația formală și cea non-formală, dintre generații și dintre experiența profesorilor și a studenților este, în fond, chiar tema conferinței. Iar construirea educației de mâine începe, poate, tocmai de aici.
