Temperaturile extrem de ridicate din aceste zile reprezintă un risc major pentru copiii care suferă de astm bronșic, fibroză chistică sau alte afecțiuni respiratorii cronice. Acestea favorizează deshidratarea, ceea ce face ca secrețiile din căile respiratorii să devină mai vâscoase și mai greu de eliminat.
Pentru copiii cu boli pulmonare cronice, acest lucru poate însemna agravarea simptomelor și un risc mai mare de complicații.
În cazul copiilor cu fibroză chistică, canicula poate fi și mai periculoasă, deoarece aceștia pierd cantități mai mari de sare prin transpirație. De aceea, hidratarea și aportul de lichide și săruri minerale trebuie crescute.
„Aerul fierbinte și uscat poate irita căile respiratorii și poate favoriza apariția tusei, a senzației de lipsă de aer sau a respirației șuierătoare. În același timp, în perioadele caniculare crește nivelul poluanților din atmosferă, iar concentrația unor alergeni poate fi mai mare. Toți acești factori pot declanșa sau agrava simptomele respiratorii”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică.
Copiii cu boli pulmonare ar trebui să evite activitățile fizice intense în aer liber în intervalul 11:00-18:00, când temperaturile și nivelul poluării sunt cele mai ridicate. Hidratarea corespunzătoare, petrecerea timpului în spații răcoroase și utilizarea corectă a aerului condiționat pot reduce riscul apariției problemelor respiratorii.
Copiii se deshidratează și se supraîncălzesc mult mai repede decât adulții. Organismul lor își reglează mai greu temperatura corporală, iar cei mici nu recunosc întotdeauna la timp senzația de sete.
„Canicula poate deveni un factor declanșator al simptomelor respiratorii la copiii cu afecțiuni pulmonare cronice. De aceea, este important ca părinții să respecte tratamentul recomandat, să evite expunerea copiilor la căldura excesivă și să urmărească atent apariția unor semne precum tusea persistentă, respirația șuierătoare, dificultățile de respirație sau oboseala neobișnuită. Dacă simptomele nu se ameliorează după administrarea medicației de «salvare» sau se agravează, copilul trebuie evaluat cât mai repede de către un medic”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică.
În același timp, trebuie avută în vedere și utilizarea corectă a aerului condiționat. Copiii cu boli respiratorii cronice pot fi mai sensibili la schimbările bruște de temperatură, inclusiv la trecerea repetată din aerul condiționat în aerul foarte fierbinte de afară sau invers. Aceste variații de temperatură pot irita căile respiratorii și pot favoriza agravarea simptomelor. De aceea, diferențele mari de temperatură ar trebui evitate pe cât posibil.
În plus, părinții trebuie să aibă întotdeauna la îndemână medicația prescrisă pentru copil, să respecte planul de tratament stabilit și să nu întrerupă terapia doar pentru că simptomele s-au ameliorat.
