Anul 2026 a fost declarat Anul Constantin Brâncuși, pentru a marca 150 de ani de la nașterea uneia dintre personalitățile marcante ale artei moderne universale.
Constantin Brâncuși a redefinit sculptura modernă prin simplitate și profunzime, iar prin opera sa a așezat România pe harta artei universale.
Figură centrală în mişcarea artistică modernă şi unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică, lucrările sale numărându-se, în prezent, printre marile creaţii artistice ale lumii. Artistul a exprimat viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, renunţând la elementele secundare, care o sufocau, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. Sursa de inspiraţie o constituie elementul popular, folcloric, natural, lucrările sale având o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc.
Bustul împăratului Vitellius, modelat de artist în 1898, în primul an de studenţie, este considerat astăzi prima operă a lui Constantin Brâncuşi. Lucrarea a fost premiată cu Menţiune de Onoare de către conducerea Academiei bucureştene şi trimisă Prefecturii Dolj, în semn de recunoştinţă pentru bursa de studii pe care o primea din partea acesteia, notează Muzeul de Artă Craiova, pe pagina oficială de Facebook.
În 1900, ”Capul lui Laocoon” îi aduce medalia de bronz, iar ”Studiu”, din 1901, medalia de argint, în cadrul unor concursuri organizate de Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.
Beneficiind de sprijinul lui Dimitrie Gerota, medic, anatomist şi pedagog inovator, în perioada următoare (1900 şi 1902), Constantin Brâncuşi realizează ”Ecorşeu”, una dintre cele mai remarcabile reprezentări sculpturale ale corpului uman, o lecţie vie despre materialitate, volum şi tensiunea dintre formă şi funcţie. ”Ecorşeu” nu este doar o operă a unui tânăr sculptor, ci o intersecţie fascinantă între medicină şi artă, între observaţia ştiinţifică şi viziunea estetică. Lucrarea, un „artefact pedagogic”, îşi găseşte astăzi locul în Muzeul Institutului de Anatomie, parte integrantă Muzeului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi.
În 1903, tot prin mijlocirea medicului Dimitrie Gerota, modelează bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.
