În fiecare an, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.
Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.
”Ziua Mondială a Libertății Presei a fost instituită cu peste trei decenii în urmă în scopul conștientizării rolului major pe care libertatea de exprimare îl are în societatea modernă, pentru apărarea valorilor democratice și a drepturilor fundamentale.
Într-o lume marcată în ultimii ani de provocări multiple și din ce în ce mai complexe, informarea corectă și nepărtinitoare a publicului și respectul pentru adevăr înseamnă responsabilitate față de cetățeni – din partea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă și, deopotrivă, din partea instituțiilor statului și a mediului politic.
Tema din acest an a Zilei Mondiale a Libertății Presei evidențiază un aspect extrem de actual al evoluției în diseminarea informațiilor, și anume, gestionarea oportunităților, dar și a pericolelor potențiale pe care le implică dezvoltarea inteligenței artificiale. În fața acestor provocări, mass-media se confruntă cu o evoluție a modului de comunicare în care dreptul la libertatea de exprimare, consacrat la nivel constituțional, rămâne esențial, iar utilizarea inteligenței artificiale în promovarea informației și a opiniilor trebuie să asigure echilibrul necesar între bunele practici jurnalistice și informarea cu bună-credință, documentată, a publicului.
Combaterea știrilor false și a campaniilor rău-voitoare de dezinformare reprezintă un obiectiv pe care ni l-am asumat la nivel de Guvern, prin coordonarea acțiunilor interinstituționale care vizează implementarea comunicării strategice și combaterea dezinformării. Rămânem ferm angajați în această direcție și ne bazăm în sprijinul acțiunilor noastre pe reprezentanții mass-media, al căror rol este, de asemenea, hotărâtor în abordarea coerentă și responsabilă a temelor care îi preocupă pe oameni și care, sub nicio formă, nu trebuie transformate în pârghii de dezinformare și manipulare.
Tot respectul pentru oamenii de presă care își fac datoria față de public cu profesionalism și bună-credință. Jurnalismul de calitate și promovarea lui reprezintă pârghii esențiale pentru o evoluție în continuare a societății românești într-o direcție care să garanteze dezvoltarea, respectarea valorilor democrației și a libertății”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.
