Inechitatea este prezentă în viața copiilor români încă de la naștere: România rămâne în topul mortalității infantile, peste media din UE, aproape jumătate dintre nașterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt înregistrate în țara noastră, una dintre cauzele majore ale acestei stări de fapt fiind sărăcia.
Aproape unu din doi copii români este afectat de sărăcie și se află în risc de excluziune socială. Mai mult, copiii sunt expuși riscurilor crescute de a deveni dependenți de jocuri de noroc și sunt afectați de anxietate și depresie, cu consecințe severe, cum este tentativa de suicid. Conținutul nociv online la care copiii sunt expuși ia tot mai des forma imaginilor reprezentând abuz sexual asupra copilului. Îngrijorător rămâne faptul că, deși cei mai mulți dintre copii (65%) pot recunoaște un abuz, doar 1 din 3 se află în situația de a ști cui să ceară ajutorul și de a avea și încredere în acea persoană sau instituție de referință.
Iată cum arată starea de urgență cu privire la nerespectarea cronică a drepturilor copilului din România:
- Dreptul la viață și supraviețuire
România continuă să dețină o poziție nedorită în topul țărilor europene cu cele mai ridicate niveluri ale mortalității infantile, cu o rată de 5,7 la mie (în anul 2022), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani . Potrivit unei analize a Organizației Salvați Copiii cu privire la accesul gravidelor vulnerabile la servicii de sănătate:
o 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare de sănătate,
o 33% dintre ele declară că, pe durata sarcinii, nu au făcut controalele medicale recomandate, cel mai des invocat motiv fiind lipsa resurselor financiare,
o Doar 4 din 10 gravide declară că toate analizele au fost gratuite.
- Sărăcie
Peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Un sondaj realizat în 2022 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidențiat că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii. În familiile cu trei sau mai mulți copii, peste o treime dintre acestea (37,7%) nu-și pot permite o hrană adecvată pentru copiii lor (EUROSTAT).
- Sănătatea mintală este afectată în cazul tot mai multor copii români, în condițiile lipsei de acces la servicii de consiliere pentru majoritatea copiilor
Anxietatea, depresia și dificultățile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologică și sprijin psiho-emoțional ale Salvați Copiii România: astfel, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, psihologii organizației au tratat 678 de cazuri, în cele mai multe – 217 – fiind vorba despre copii de vârsta claselor primare, pe locul al doilea fiind copii de gimnaziu – 215, urmați de adolescenți (140) care au avut nevoie de terapie. În celelalte cazuri, 106, a fost vorba despre copii cu vârste mici, preșcolari, care au avut nevoie de sprijin psihologic. Din numărul total de cazuri, cele mai multe au fost reprezentate de anxietate – 148 și de tulburare emoțională – 128. Pentru 60 de copii, cauza pentru care au necesitat terapie a fost legată de dificultăți parentale (cum este divorțul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburări din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost diagnosticați cu depresie. Au existat și șase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de vârsta liceului și una la un copil de vârsta gimnaziului.
Problemele de sănătate mintală la copii sunt frecvente și severe. Peste 41% dintre fetele de 15 ani au probleme de somn, iar 32% se simt singure. Peste un sfert (27,3%) dintre adolescenții români fumează, iar jumătate (50,1%) dintre adolescenții români consumă alcool. Consumul de droguri este răspândit în majoritatea școlilor, iar autoritățile nu intervin. Țara noastră nu dispune de servicii de consiliere gratuite pentru copiii cu probleme de sănătate.
Conform studiului Salvați Copiii privind incidența violenței asupra copiilor (2021), 12% dintre copii se bucură foarte rar sau niciodată de forme fizice de manifestare a afecțiunii părinților (îmbrățișări, mângâieri), ceea ce indică o neglijare emoțională semnificativă, aproape jumătate dintre copii (48%) petrec timpul liber singuri sau cu persoane din afara familiei, iar 1 din 7 copii și-a dorit să-și părăsească familia în favoarea alteia.
- Protecția copiilor împotriva violenței și abuzului sexual este deficitară
Jumătate dintre copii declară că părinții lor folosesc pedeapsa corporală și la fel de mulți devin victimele bullying-ului în școli. 20% dintre cazurile de abuz sexual raportate ajung în instanță și doar 5% se soldează cu condamnări penale, doar 1 din 4 astfel de decizii fiind pronunțate cu trimiterea la închisoare a agresorilor.
În ultimii 10 ani, procentul copiilor care afirmă că știu cui să ceară ajutorul într-o situație de risc a rămas constant în cazul exploatării prin muncă sau al producerii de materiale cu conținut sexual, dar a scăzut în cazul abuzului fizic (cu 4.7 puncte procentuale) și în cazul abuzului sexual (cu 3.4 puncte procentuale). Îngrijorător este faptul că, deși cei mai mulți dintre copii (65%) pot recunoaște un abuz, doar 1 din 3 se află în situația de a ști cui să ceară ajutorul și de a avea și încredere în acea persoană sau instituție de referință.
Din totalul de 3.439 de rapoarte, în perioada 01 ianuarie-30 aprilie 2024, 3.356 erau materiale care se încadrează la Child Sexual Abuse Material (CSAM). 3.359 dintre notificările procesate au fost transmise către ofițerii specializați ai IGPR. Din totalul rapoartelor procesate, 3.161 sunt materiale autogenerate chiar de către minori. Cele mai multe victime sunt de gen feminin (3.158 de rapoarte), în vreme ce 169 de rapoarte arătau victime cu vârste de sub 10 ani.
- Pericolul dependenței de jocuri de noroc
Cea mai recentă anchetă sociologică realizată și publicată de Salvați Copiii în luna noiembrie 2023 arată că majoritatea copiilor cu vârsta peste 10 ani au văzut publicitate la jocuri de noroc, atât la televizor, cât și pe Internet. Mai mult, 11% dintre copii admit că urmăresc influenceri promovând jocuri de noroc pe bani, în timp ce 10% resimt presiune din partea prietenilor. Deși legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, 14% dintre copii recunosc că participă direct la jocuri de noroc pe bani și 40% dintre ei declară că au prieteni implicați în astfel de activități.
Copiii sunt în special vulnerabili la mesajele publicitare, care le pot modela convingerile și comportamentele și pot pune presiune pe modul în care își filtrează alegerile personale de consum. Această expunere continuă și de pe mai multe fronturi subliniază încă o dată necesitatea interdicției oricărei forme de publicitate a acestor practici și adoptarea urgentă a proiectului de lege care prevede o distanță minimă de 300 de metri între spații în care se practică jocurile de noroc și unitățile de învățământ.
