Criza costului vieții a afectat în mod semnificativ categoriile sociale vulnerabile: majoritatea covârșitoare (95%) a familiilor ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale Organizației Salvați Copiii România nu mai pot acoperi nevoile de bază, cum ar fi tratamente medicale, alimente și îmbrăcăminte pentru copii.
Astfel, în decursul ultimului an, 71% dintre familiile vulnerabile s-au văzut nevoite să renunțe la cheltuielile cu îmbrăcămintea și încălțămintea, în vreme ce 24% au redus din cheltuielile cu alimentele, arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvați Copiii România. În acest context, Organizația Salvați Copiii și-a intensificat în anul 2023 programele de prevenire a abandonului școlar, reintegrare școlară și sprijin socio-pedagogic pentru copiii victime ale sărăciei și dedică cea de-a 23-a ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun strângerii de fonduri pentru susținerea educației copiilor vulnerabili.
Cele mai multe dintre familiile beneficiare ale programelor Salvați Copiii România (51,58%) au un venit de sub 400 lei/membru de familie, 32,48% dintre familii declară un venit sub 600 lei/membru de familie și doar 15,9% afirmă că venitul pe membru de familie depășește 600 lei.
Familiile cuprinse în anchetă au declarat că au fost nevoite să renunțe la anumite cheltuieli, după cum urmează:
- 71% au renunțat la cheltuielile cu îmbrăcămintea și încălțămintea;
- 35% au renunțat la cheltuielile legate de activități extrașcolare;
- 12% dintre familii au renunțat la achiziția de jocuri și jucării.
În ceea ce privește alimentele, 24% dintre familiile vulnerabile au diminuat bugetul alocat alimentelor.
75% dintre copiii participanți la programele de educație remedială au înregistrat progres școlar bun și foarte bun. Astfel:
- La matematică și șțiințele exacte, procentul copiilor care aveau un nivel bun și foarte bun a crescut de la 37% la intrarea în program la 69% la finalul anului școlar.
- La limba română, procentul copiilor care aveau un nivel bun și foarte bun a crescut de la 33% la intrarea în program la 75% la finalul anului școlar.
Programele educaționale s-au derulat în București și în județele Argeș, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Iași, Ilfov, Mureș, Neamț, Olt, Suceava, Timș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.
Cum stă România: date cheie despre bunăstarea copilului și accesul la servicii sociale
- Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut pentru copiii din Uniunea Europeană cu 0,4 puncte procentuale, de la 24,0% la 24,4%, între 2020 și 2021, cu rata cea mai ridicată în România – 41,5%, urmată la distanță de Spania – 33,4%, în vreme ce în Finlanda și Danemarca a fost cel mai scăzut, în 2021 (13,2% și respectiv 14%), potrivit Eurostat .
- În România, riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
- În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
- Testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învățătură în școlile din România . Rezultatele arată că doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept „nefuncționali”, ceea ce se apropie de analfabetism.
