La Ziua Crucii e mare sărbătoare. Ziua Șarpelui sau, cum e ştiută în popor, Ziua Crucii sau Cârstovul viilor este, de fapt, Înălțarea Sfintei Cruci. Este o zi de maximă importanță în calendarul bisericesc, de post și de pomenire a morților.
Străbunii aveau o lege nescrisă: până pe data de 13 septembrie, câmpurile de grâu trebuiau arate şi semănate, crezându-se că nu e bine “să fii zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat“. Încă se mai poate semăna varză, spanac şi morcovi, se răsădeşte salata de iarnă, se culeg castraveţii şi se adună seminţele din grădini.
Deși în plin sezon agricol, data de 14 septembrie are o semnificație aparte, care interzice cu desăvârșire muncile. Totuși, se crede că prunele culese în zorii Zilei Crucii sunt bune de descântat și de bubă rea. Dacă le pui în apa de spălat, te apără de rele. Pe de altă parte, cine vrea să-i meargă bine, respectă cu sfințenie sărbătoarea religioasă. Simbolul Sfintei Cruci se mai traduce şi prin încercările vieţii, suferinţele, durerile şi eşecurile prin care trecem, pietre de hotar ce ne călăuzesc spre mântuire. De aceea, se spune că fiecare om are de dus propria cruce în spate.
Pentru că e un moment de pocăință, în această zi mare se ține post, de preferat negru. În popor, este strict interzis consumul fructelor și legumelor ori al alimentelor care simbolizează sau conțin semnul crucii, cum ar fi nucile, roșiile, merele, perele, chiar și peștele. Acum se pomenesc morții și se dau de pomană vase noi cu miere, apă şi colac cu lumânare. Nu se lucrează, pentru a nu atrage primejdiile.
Cei care țin post negru, cu rugăciune, se vindecă de boli grele. Se mai spune că acela care-și face mereu semnul crucii, va fi mai puternic și păzit de rele.
În popor, pe 14 ale lui Răpciune, începe oficial toamna și obiceiurile se țin lanț. Se spune că acum pământul se închide, după ce toate vietăţile ieşite din el de Alexii se întorc înăuntru. În plus, în această zi, florile vorbesc între ele, ştiind că apoi urmează să se usuce şi nu se vor mai vedea până la anul. Iar cele care înfloresc după 14 septembrie, precum brândușele de toamnă, sunt considerate flori ale morților. Busuiocul sfințit de Ziua Crucii apără de boli, ajută fetele și protejează casele de rele.
Sursa: libertatea pentru femei.ro