Național

Numărul sesizărilor privind disparițiile de copii, în creștere

runaway girl thinks and sits in front of a wall with graffiti

Numărul sesizărilor privind dispariția de la domiciliu a copiilor a crescut exponențial în ultimii doi ani: astfel, analiza perioadei cuprinse între 30 aprilie 2022 și 22 aprilie 2023 semnalează faptul că au fost înregistrate 8.722 de sesizări referitoare la dispariția minorilor de la domiciliu, cu 1.145 mai mult decât în anul anterior.

Din datele obținute de la Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliție reiese că în perioada analizată au dispărut 106 copii cu vârsta sub 5 ani, 176  de copii cu vârsta între 5 și 10 ani, 2.245 de copii între 10-14 ani și  6.195 de  copii de peste 14 ani.  În evidența autorităților se află și dispariția unui copil ucrainean, în vârstă de 6 ani, dispărut în data de 1 februarie 2023.

Din totalul sesizărilor înregistrate, peste 30% reprezintă plecări voluntare din locuințele sociale sau centrele D.G.A.S.P.C. Cele mai multe dispariții au fost înregistrate în București și județele Bacău, Iași și Constanța.

Numărul sesizărilor cu privire la disparițiile de copii a suferit o dinamică progresivă în ultimii patru ani, cu o creștere semnificativă începând cu anul 2021: astfel, dacă în perioada 2020 – 2021 au fost înregistrate 5.922 de cazuri de minori dispăruți, un an mai târziu numărul a crescut la 7.577, ajungând în ultimul an (2022 – 2023) la 8.722.

Este de menționat că aproximativ 95% dintre sesizările primite în fiecare an se referă la plecări voluntare de la domiciliu sau din centrele de ocrotire, cele mai multe fiind soluționate în timp scurt, fără implicații majore de risc victimal sau infracțional.

  • Între 30 aprilie 2022 și 22 aprilie 2023 au fost 8.722 de sesizări referitoare la dispariția minorilor, cu 1.145 mai mult decât în anul anterior;
  • Dintre copiii dispăruți, 106 aveau vârsta sub 5 ani și 176 de copii erau cu vârsta între 5 și 10 ani;
  • Aproximativ 95% dintre sesizările primite în fiecare an se referă la plecări voluntare de la domiciliu sau din centrele de ocrotire;
  • În perioada 22-26 mai 2023, Salvați Copiii România desfășoară o serie de activități de informare și conștientizare în școli și licee, unde discută cu tinerii despre pericolele fugii de acasă și despre alternativele pe care le au.
  • Rețeaua de linii de asistență telefonică pentru copii dispăruți 116.000 este operată de organizații naționale din 32 de țări din Europa.

Principalele motive și factorii de risc care îi determină pe copii să își părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt:

  • neglijarea şi lipsa de supraveghere din partea părinților sau a adulţilor responsabili;
  • conflictele repetate din familie, conflictele cu părinții;
  • abuzurile asupra copiilor, fizice şi/sau emoţionale;
  • lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparținătorilor legali la muncă în străinătate;
  • blocaje în comunicarea cu părinţii, cu precădere în situaţii dificile;
  • abandonul școlar și teama față de reacția părinților cu privire la rezultate negative acumulate la școală;
  • influenţa/presiunea anturajului;
  • consumul de alcool și substanțe halucinogene;
  • situația economică precară a familiei.

Părinții, îngrijitorii și familiile rămân cei mai importanți factori pentru prevenire și sprijin. Copiii au nevoie de adulți în care să aibă încredere, de multe ori aceștia putând fi și profesorii. Un adult în care să aibă încredere are o atitudine non-critică, deschidere și oferă stabilitate. Pentru a preveni plecările repetate, copiii, mai ales la vârsta adolescenței, au nevoie să își dezvolte sentimentul că aparțin unei structuri sociale, să își construiască o „ancoră”, care poate lua orice formă, dar care va deveni motivul pentru a rămâne, nu pentru a pleca”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

În perioada 22-26 mai 2023, Salvați Copiii România desfășoară o serie de activități de informare și conștientizare în școli și licee, unde discută cu tinerii despre pericolele fugii de acasă și despre alternativele pe care le au.

Au fost realizate interviuri cu adulți care la vârsta adolescenței au fugit de acasă, dar și cu specialiști în psihologia copilului care vorbesc despre motivația care stă în spatele plecărilor de acasă și despre cele două traiectorii care se conturează în jurul fenomenului plecărilor de acasă. Aceste traiectorii sunt: pleacă de acasă din cauza a ceva și pleacă de acasă spre ceva.


Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*