Tradiții de Anul Nou. Cum să ai noroc tot anul

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea.

Anul Nou este însoțit de vechi obiceiuri și superstiții. Tradiția spune că e bine să fie mult zgomot în noaptea dintre ani pentru a alunga spiritele rele. Românii nu renunță nici la celelalte obiceiuri tradiționale.

Perinița sau strigătul peste sat sunt la fel de importante. Copiii trec cu sorcova prin fiecare casă pentru a alunga spiritele malefice, iar plugușorul anunță reînceperea simbolică a lucrului. Gospodinele nu trebuie să mature în Ajun de Anul Nou pentru că alungă prosperitatea. Obiceiul spune că până la miezul nopții trebuie plătite toate datoriile și mai mult, nu trebuie să dați bani cu împrumut în noaptea de Revelion.

La trecerea dintre ani este bine ca fiecare să poarte o haină nouă și ceva roșu sau o altă culoare veselă, care să atragă energiile pozitive.

De Revelion sunt nelipsite crenguțele de vâsc, care aduc noroc în casă. Odată atârnat deasupra uşilor, se crede că vâscul protejează oamenii împotriva tuturor relelor.

Primul om care va trece pragul în prima zi va influența tot anul. Dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, înseamnă că urmează un an bun. La miezul nopții ușile trebuie deschise pentru ca anul vechi să iasă și să lase loc celui nou, care aduce sănătate și mult noroc.

Nu folosiţi foarfecele, pentru că tăiaţi norocul. Să nu plângeţi şi să nu vă certaţi, pentru că aşa va fi tot anul.