“Greșeala este inerentă practicii medicale, nu suntem deținătorii de adevăruri absolute, știința evoluează în fiecare minut, iar raportarea greșelii medicale și învățarea din greșeli este un deziderat de sistem, similar cu cel al sistemelor de siguranță din alte domenii precum aviația, controlul aerospațial etc.
OMS consideră că factorii ce țin de sistem sunt principalii responsabili de apariția greșelii medicale: resursele umane limitate, echiparea necorespunzătoare a unităților sanitare, etc. Legiferarea deficitară în domeniul greșelii medicale, a malpraxisului, aduce cu ea consecințe negative asupra actului medical, exodul medicilor, practicarea pe scara largă a medicinei defensive, cu scăderea calității tratamentului pacienților cu risc înalt, creșterea costurilor medicale prin teste și consultații care nu sunt neapărat necesare, întârzierea actului medical, timp prețios pierdut. În SUA, costurile anuale determinate de medicina defensivă sunt estimate între 46-300 miliarde de dolari, 3% din cheltuielile naționale de sănătate. La nivel european, în Italia de ex, costurile acestea ajung la 10% din cheltuielile la nivel naționala în sănătate.
Nu este normal ca deciziile medicale să fie luate pentru a preveni eventuale conflicte litigioase și nu pentru a aduce cu ele ce este mai bine pentru pacient. Și cu toate acestea, în multe țări lume se întâmplă acest lucru, datorită nivelului de stres profesional și presiunii psihologice de a nu fi pedepsit pentru o greșeală medicala. Cu toții suntem supuși greșelii, oricât de perfecți am fi, și în orice meserie. Este necesara o schimbare de percepție și să avem curajul să spunem <<Am greșit>>”, a declarat a declarat Președintele CMR, Pr Dr Daniel Coriu.
“Exista o teamă de a raporta greșelile medicale, deoarece nu se păstrează confidențialitatea, deși avem legi care ne garantează aceste lucru. Există teama de a fi culpabilizați, de colegi, de pacienți, teama de a-ti pierde pacienții, teama de presă, de oprobriul public. Dacă în urmă cu cu un an jumătate doar 40% din unitățile sanitare din evidența noastră raportau suspiciuni sau chiar greșeli confirmate, acum am ajuns la 65%. Din păcate, nu toate aceste raportări se finalizează și cu analize și măsuri concrete”, afirmă Dr. Sorin Gabriel Ungureanu, președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
“Peste 90% din erorile medicale nu sunt rezultatul greșelii unui singur individ, ci rezultatul unei serii de eșecuri ale unor sisteme și procese complexe. În SUA există o schimbare completa a mentalității personalului medical, care astăzi discuta deschis despre erorile medicale.” Dr. Vlad Mixich, expert în politici de sănătate.
“În Franța, în cadrul proceselor de analiză a greșelii medicale nu se caută un vinovat ci se dorește identificarea factorilor și cauzelor profunde care au dus la evenimentul respectiv și stabilirea unui plan de acțiune”, spune medicul Radu Lupescu. „Este foarte important să existe o cultură organizațională de analiză a greșelii iar analiza de risc și gestiunea riscului să fie integrată în managementul spitalului”, Dr Radu Lupescu, specialist în anestezie și terapie intensivă la clinica Rhéna(Strasbourg)
Suprasolicitarea medicilor și presiunea psihologică favorizează apariția greșelilor medicale.
Reprezentanții medicilor au subliniat că actualele condiții din sistemul medical românesc accentuează stresul și suprasolicitarea medicilor, favorizând apariția greșelilor. Pericolul este practicarea medicinei defensive și emigrația masivă a medicilor, mai ales a celor tineri, cu consecințe negative pe termen lung asupra sistemului de sănătate din România.
“Mai mult de jumătate din medicii din Bucuresti suferă de o formă sau alta de burnout, așa cum arată datele obținute în ultimul studiu din 2021, la care au răspuns 2063 medici din București. Datele CMMB arată o agravare a situației față de un studiu similar realizat de noi la nivelul CMMB în anul 2017. Numărul celor care au răspuns că se simt obosiți des și foarte des a crescut de la 60% in 2017, la 70% in 2021. Aproape un sfert (23%) din medicii din București au spus că petrec mai mult de 50 de ore pe săptămâna la locul de muncă, extrema fiind de peste 70 de ore la 3% dintre ei. O cincime din medicii din București au răspuns in 2021 că se simt epuizați în foarte mare măsură”, Președinte CMMB, Prof. Dr.Cătălina Poiană.
Cazurile de malpraxis în sistemul medical românesc vs. experiența internațională
“Legea Sănătății prevede ca pacienții care au suferit un prejudiciu în sistemul medical să se adreseze unei comisii de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică. În practică, aceasta nu funcționează, pentru că cei care depun plângerea ar trebui să plătească între 1000 și 4000 de lei pentru o expertiză medicală. În final, ar obține doar o decizie și nu o despăgubire, așa cum se întâmplă în instanță. De aceea, în România, peste 90% dintre plângerile făcute la adresa medicilor ajung în fata unui judecător. Se întâmplă acest lucru pentru că bolnavii sau rudele lor nu au la îndemâna alt organism care să le judece speța și să le acorde despăgubiri atunci când este cazul”, Avocat CMR Nicoleta Popescu.
„Mai puțin de 20% din plângerile făcute la adresa doctorilor ajung în instanță. Cazurile pot fi soluționate la nivelul spitalului sau la nivelul unei Comisii Naționale de Indemnizare a Accidentului Medical (ONIAM). (…) Cele mai multe plângeri se rezolva aici pe cale amiabila, iar pacienții sunt despăgubiți ori de asigurările medicale de malpraxis ale medicilor, ori de un fond guvernamental. (…)Se pot obține despăgubiri și dacă pacienții suferă doar o consecință a actului medical, și daca se dovedește o eroare medicală”, Dr. Radu Lupescu, specialist în anestezie și terapie intensivă, Clinica Rhena, Strasbourg.
Mecanismul răspunderii civile în caz de malpraxis nu funcționează eficient, polița de malpraxis nu oferă o protecție reală
Participanți au agreat că în cazul în care o greșeală medicală a cauzat suferință sau un prejudiciu pacientului, acesta are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare pentru repararea suferinței cauzate, respectiv a prejudiciului.
“Sistemul actual de despăgubire pentru pacienți, victime ale greșelii medicale, nu funcționează , iar răspunderea penală a medicilor s-a dovedit că nu este o soluție eficienta nici pentru medici, nici pentru pacienți. În cazul greșelii medicale din culpă, dorim sa asigurăm un mecanism eficient de răspundere civila și disciplinară care să garanteze respectarea drepturilor pacienților”, Avocat CMR Nicoleta Popescu.
Nici medicii nu sunt mulțumiți de sistemul actual: “Polița de malpraxis nu funcționează în practică. Exista atât de multe clauze de excludere încât medicul nu este protejat deloc in situația in care se afla într-un caz de malpraxis. 90% dintre polițe exclude daunele morale pentru pacienții victime ale greșelilor medicale”, Avocat CMR Nicoleta Popescu.
În acest sens, ar fi necesare modificări care să permită eficientizarea mecanismelor de răspundere civilă a medicilor și o mai mare implicare a sistemului de asigurări în despăgubirile acordate în caz de malpraxis medical, în așa fel încât să avem cât mai puține cauze de malpraxis în zona răspunderii penale. În plus, în cazul greșelilor grave sau repetate, se impune ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alți pacienți.
(Foto: Arhivă)
