Social

Moşii de iarnă. Ce trebuie să faci în Sâmbăta Morţilor

Moşii de iarnă. Ce trebuie să faci în Sâmbăta Morţilor

Sâmbăta Morților este oficiată cu fast în toate bisericile ortodoxe, fiind o zi în care se oficiază slujbe pentru pomenirea celor dispăruți din lumea celor vii. Acest moment important din anul bisericesc nu are o dată fixă, el depinzând de sărbătoarea Sfintelor Paști. În acest an, Moșii de Iarnă pică pe data de 22 februarie, cu o zi înainte de Lăsatul secului, înaintea Postului Mare.

La Moșii de iarnă, în Sâmbăta Sântoaderului, trebuie să ducem mai departe tradiția împărțirii pomenilor pentru sufletele adormite. După datina străbună, în fiecare an, înaintea Duminicii Înfricoșatei Judecăți, când se lasă sec pentru începutul Postului Mare, se pomenesc morții. Iar la Moșii de iarnă suntem mai darnici.

De ce le spunem Moși?

Serbări dedicate străbunilor, sufletelor celor trecuți în lumea cealaltă, acestor zile le-a rămas numele de Moși. Și nu întâmplător au loc în zilele de cumpănă între anotimpuri, la solstiții și echinocții. Potrivit tradiției, strămoșii controlează ciclurile naturii. Dar și activitățile de sezon ale urmașilor. Nu există informații conform cărora această sărbătoare să-și aibă originile în creștinism. Însă ea se celebrează astăzi în biserici. Așa cum mai este cunoscută în folclor, Sâmbăta Părinților dinaintea Lăsatului de Sec. Este și ziua în care se pomenesc morții care și-au aflat sfârșitul în împrejurări cumplite sau cei care s-au stins fără lumânare la căpătâi.

A doua zi, duminică, în biserici se citește, la Sfânta Liturghie, fragmentul evanghelic referitor la judecata de apoi, la sfârșitul lumii. Când toți ne vom primi locul meritat, raiul sau iadul. Se spune că fiecare are parte, la 40 de zile de la trecerea în lumea cealaltă, de o judecată menită să trimită sufletul în funcție de faptele lui în locul meritat. Dar la sfârșitul lumii va avea loc o nouă judecată definitivă. Printre faptele care cântăresc greu în balanța deciziei finale se numără și pomenirea cuvenită strămoșilor. Dar și rugăciunile înălțate de către cei vii pentru odihna veșnică a celor dispăruți și pentru iertarea păcatelor lor. Așa se face că Biserica a ales zile speciale din an în care să le amintească credincioșilor de datoria pe care o au față de străbuni.

Ce se împarte la Moșii de iarnă

Spre deosebire de ceilalți Moși, Moșii de Iarnă aridică mai multe pretenții. Acum se împart, pe lângă bucate alese, și blide, vase noi cu mâncare. Printre cele mai răspândite pomeni se numără, la loc de cinste, plăcintele cu brânză, produsele lactate, sarmalele, răciturile, piftia, colacii cu miere şi nuci. Nu trebuie să lipsească din pomeni coliva, apa și lumânările. Este bine ca fiecare credincios să aprindă în această zi măcar câte două lumânări. Una menită să lumineze calea celor stinși din viață și alta închinată sănătății lui și a familiei.

În Muntenia, se mai păstrează obiceiul ca, langă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat cât și celui care a primit. În Banat, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir și tămâiază mormintele. După slujbă, împart pomeni, printre care și vase cu cotoroage, un fel de mâncare făcut din afumătură de porc. Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri.

Sursa: RTV.net

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*