Eveniment

Mobilizare uriaşă pentru un copil răpit! Din fericire, a fost un exerciţiu

Mobilizare uriaşă pentru un copil răpit! Din fericire, a fost un exerciţiu

Sâmbătă, în județul Timiș, a avut loc un exercițiu care a adunat polițiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, ai inspectoratelor judeţene de poliție Timiş, Arad, reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Aviație al M.A.I., procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, efective ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Banat” și ale Grupării Mobile de Jandarmi Timişoara, parteneri şi voluntari.

Acţiunea de simulare a unui caz de răpire copil testează modul de gestionare a unei astfel de situații (de la identificarea, localizarea, negocierea, imobilizarea autorilor, coordonarea forțelor participante, exploatarea informațiilor obținute, comunicarea între echipele de căutare terestre, aviatice și acvatice cu punctul de comandă instituit la fața locului, până la asigurarea primului ajutor și consilierea psihologică, pentru diminuarea impactului emoțional).

Astfel, în cadrul exercițiului, a fost simulată situația răpirii unui copil de către un străin, într-o zonă împădurită și greu accesibilă.

Toate forțele venite la fața locului au început căutările, având sprijinul aerian dintr-un elicopter al IGAv. Jandarmii și specialiștii ISU Timiș au prezentat moduri de căutare și comunicare în condiții dificile, din cauza formelor de relief, vegetație și distanță, fiind testate diferite mijloace de căutare: paramotoare, autoturisme, off road etc.

Comunicațiile în sistem integrat au fost asigurate de punctul de comandă mobil din cadrul Centrului Operațional. Polițiștii criminaliști au adus autolaboratorul de teren.

Prin acest exercițiu, a fost testată și reacţia oamenilor, viteza de reacţie a partenerilor şi a voluntarilor care doresc să sprijine.

Voluntarii ”SALVO TIMIȘOARA” au fost pregătiți pentru acordarea primului ajutor.

Scenariu exerciţiu „Alertă răpire copil” – La data de 28 aprilie 2018, a fost sesizată răpirea unui minor, în vârstă de 11 ani, dintr-o tabără de copii. Pentru găsirea acestuia au fost mobilizați polițiști, autospeciale de poliție și un elicopter, activitatea de căutare fiind coordonată de conducerea inspectoratului județean de politie și a unui procuror criminalist, aflați la fața locului. De asemenea, jandarmi și pompieri au sprijinit activitatea cu ajutorul mai multor autospeciale, a unei bărci și a unei autoșenilate. Acestora li s-au alăturat voluntari din cadrul primăriilor locale. O ambulanță s-a aflat la fața locului pentru acordarea primului ajutor.

Disparițiile de minori îmbracă forme diferite: părăsirea voluntară a locuinței, accidentarea sau rătăcirea lui, agresiune sau autoagresiune, luarea minorului de către unul dintre părinţi, fără înştiinţarea celuilalt.

Dintre toate, cele mai frecvente dispariţii reprezintă plecarea voluntară de acasă, de către minori (peste 90%). Chiar dacă în cele mai multe cazuri, copiii nu au fost puși în pericol, fiind găsiți și predați familiei sau reintegrați în centrele de ocrotire, orice caz de dispariţie este tratat cu multă implicare de Poliția Română și privit ca un potenţial producător de risc pentru minor.

Sunt situații în care căutarea unui copil semnalat dispărut nu este ușoară, făcându-se în zone greu accesibile.

 

Când ne confruntăm cu un caz în care este vorba despre răpirea unui copil sau despre dispariţia sa în circumstanţe în care viaţa ori sănătatea îi sunt puse în pericol, se declanșează Mecanismul ”ALERTĂ RĂPIRE COPIL!”.

Prin adunarea forțelor mai multor instituții, căutarea este mai eficientă, se poate observa o zonă mult mai mare, inclusiv din elicopter, crescând șansele găsirii celui dispărut într-un timp mult mai scurt. Parteneri din societatea civilă, care au posibilități tehnice (aeriene sau terestre off-road) se pot alătura polițiștilor, în căutări și scotociri, atunci când un minor este dat dispărut.

Cele mai multe raportări de dispariţii de minori sunt la orașe și vizează vârsta cuprinsă între 14-18 ani, adică perioada adolescenţei. Cele mai multe cazuri de dispariții vizează fete.

Copiii pleacă de acasă din diverse motive:

  • dorinţa minorului de a fi o perioadă pe cont propriu, ieşit de sub controlul părinților sau de a scăpa de regulile impuse în centrele de ocrotire;
  • minorele pleacă pentru a se stabili într-o relaţie de concubinaj sau căsătorie, în cazul plecărilor din familie, sau de copii care încearcă să ajungă la părinţi, rude sau prieteni, în cazul plecărilor din centrele de ocrotire.

Proiectul CALLERT privind crearea în România a unui mecanism naţional de alertare a populaţiei, în cazul răpirii unui copil sau al dispariţiei în împrejurări în care viaţa ori sănătatea îi sunt puse în pericol este co-finanţat de Comisia Europeană şi a fost finalizat în cursul lunii mai 2011.

Proiectul este realizat de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, în calitate de aplicant principal, în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual – „FOCUS”.

Mecanismul funcţionează în paralel cu activităţile specifice desfăşurate de poliţie şi parchet în cazul răpirilor sau dispariţiilor de copii și are rolul de a ajuta ancheta în curs cu informaţii suplimentare, oferite de populaţie, imediat după răpirea sau dispariţia copilului. Instrumentul astfel creat presupune mobilizarea unor mijloace excepţionale, pentru situaţii excepţionale. Până în prezent a existat o singură situație care a impus declanşarea mecanismului.

Mecanismul de alertă se declanşează numai în acele cazuri în care este vorba despre răpirea unui copil sau despre dispariţia sa în circumstanţe în care viaţa sau sănătatea îi sunt puse în pericol.

Cazurile dispariţiilor care îmbracă forma plecărilor voluntare, cele de răpiri parentale, cu excepţia celor în care poate fi periclitată viaţa copilului, nu fac obiectul declanşării mecanismului de alertă.

Mesajul de alertă va fi succint şi va conţine următoarele informaţii:

  1. a) ziua, ora şi locul unde s-a produs răpirea sau dispariţia;
  2. b) prenumele copilului şi o poză cât mai recentă a acestuia;
  3. c) obiectele de îmbrăcăminte, semnalmentele şi semnele particulare vizibile;
  4. d) descrierea autoturismului folosit de suspect, direcţia în care se deplasează, destinaţia posibilă (dacă există informaţii);
  5. e) descrierea suspectului (dacă există informaţii);
  6. f) numărul de apel unic de urgenţă “112”, la care populaţia (eventualii martori) poate comunica imediat informaţii utile pentru localizarea victimei şi a suspectului.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*