Național

Regele Mihai a murit

Regele Mihai a murit
Adora Beauty

Anunțul a fost făcut în urmă cu puțin timp de Familia Regală a României. Primele date despre deteriorarea stării de sănătate a Majestății Sale au fost făcute publice anul trecut, pe 2 martie. Potrivit mesajului video transmis atunci de Andrew Popper, membru în Consiliul Regal, Regele Mihai I fusese diagnosticat cu carcinom epidermoid  metastazant şi leucemie cronică.

Vestea  morții regelui Mihai a fost confirmată de Casa Regală.

Medicii au considerat prea riscantă deplasarea Majestăţii Sale la spital, așa că au luat decizia ca o amplă echipă să îl supravegheze permanent în reşedinţa din Aubonne.

Pe 6 noiembrie anul acesta, Familia Regală a anunțat că starea generală a Regelui Mihai s-a agravat. Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu au mers în Elveția de urgență. A doua zi, Regele Mihai a primit Sfânta Împărtășanie de la trimisul ÎPS Mitropolitului Iosif.

Pe 25 octombrie, Regele Mihai I a împlinit 96 de ani.

Regele Mihai I s-a născut la Sinaia, ca fiu unic al Principelui Carol al II-lea şi al Principesei Elena a Greciei.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a ramas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei școli organizate la palat, alături de copii reprezentând toate colţurile ţării şi toate categoriile sociale.

În adolescență, Principele Moştenitor a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară. La vârsta de 16 ani a devenit sublocotenent în Armata Româna.

După decesul Regelui Ferdinand, bunicul său, în anul 1927, şi în condiţiile în care Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege.

Din cauza vârstei,  prima sa domnie a fost formală.

Prerogativele demnităţii regale au fost asumate între 1927 – 1930 de o Regenţă compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Președintele Înaltei Curți de Casație, Gh. Buzdugan.

Contrar angajamentului de a nu a mai avea nicio pretenţie asupra tronului, pe 8 iunie 1930 Carol al II-lea a revenit în ţară şi a preluat tronul, iar lui Mihai I i s-a oferit titulul de Mare Voievod de Alba Iulia.

În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, a devenit Regele Mihai I, iar generalul Ion Antonescu a asumat atribuțiile de decizie în stat.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Regele i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării.

Nu a fost însă de acord cu depăşirea liniei Nistrului. În ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotărât trecerea României alături de aliaţii săi tradiţionali.

Acest act de curaj a scurtat războiul cu 6 luni şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni.

Pentru rolul său, Majestatea Sa avea să fie fost decorat atât cu Ordinul Victoria, cea mai înaltă distincţie a Uniunii Sovietice, cât şi cu Legiunea de Merit în grad de Mare Comandor al Statelor Unite ale Americii.

Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţii comuniste dar, treptat, atribuțiile Regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a  strategiei puterii politice de la Moscova.

Execuţia mareşalului Antonescu, falsificarea grosolană a alegerilor din 1946 şi procesele politice împotriva marilor lideri politici Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu au pregătit terenul pentru îndepărtarea Regelui.

Astfel, în condiţiile ocupaţiei sovietice şi a eliminarii de pe scena politică a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, un grup de politicieni comunişti l-a forţat pe Regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara împreună cu familia, în ianuarie 1948.

În 1948, Regele Mihai s-a căsătorit cu Ana de Bourbon Parma, înrudită cu familia regală a Danemarcei, cu cea a Portugaliei şi cu cea a Spaniei.

Exilul Regelui Mihai și al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit până la sfârşitul anului 1948 la vila Sparta, locuinţa Reginei-mame Elena.

Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat în Elveţia, la Lausanne, şi apoi în Anglia, unde au locuit pâna în 1956. Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în Elveția în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană “Lear Jeats and Co”, la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici a locuit peste 45 de ani şi tot aici se află casa familiei.

În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu “Lear”, iar un an mai târziu a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate denumita METRAVEL, pe care a vândut-o 5 ani mai târziu.

După părăsirea României, mesajele Regelui s-au auzit la Vocea Americii, Europa Liberă și BBC.

După Revoluţia din 1989, pentru noua putere o mare îngrijorare o reprezenta şi posibilitatea revenirii în ţară a Regelui Mihai I. Însusi Regele ceruse guvernului provizoriu, în ianuarie 1990, reintroducerea Constituţiei din 1923, primind drept răspuns interdicţia de a intra în ţară.

Pe 25 decembrie 1990, Regelui Mihai I i s-a permis să intre în România împreună cu familia după discuţii cu guvernul român, pentru participarea la o slujbă religioasă, la Curtea de Argeş, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

După aterizarea pe Aeroporul Otopeni au primit vize provizorii pentru 24 de ore. Concomitent, presa controlată prezenta ştirea că Mihai I a intrat clandestin, forţând trecerea graniţei şi s-a cerut insistent expulzarea lui.

Pe autostrada Bucureşti-Piteşti, sub ameninţarea deschiderii focului, un baraj de poliţie a oprit maşinile în care se aflau membrii Familiei Regale. Le-au fost confiscate paşapoartele, au fost obligaţi să se îndrepte spre Otopeni, sub escortă armată, şi să părăsească România. Totul a generat un val de proteste în ţară şi critici dure în străinătate la adresa guvernarii.

Pe 23 aprilie 1992, în timpul vizitei istorice a lui Mihai I la Bucureşti, peste un milion de persoane au venit să îşi arate sprijinul.  Văzându-şi din nou puterea ameninţată, preşedintele Ion Iliescu nu i-a mai permis Regelui Mihai I să revină în ţară timp de 5 ani.

Pe 21 februarie 1997, prin hotărârea de guvern nr. 29 s-a revocat decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948 și  Mihai I a redevenit cetăţean român. În urma reconcilierii din anii 2000, Regele Mihai I a primit în folosinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti în calitatea sa de fost şef al statului, i-au fost retrocedate domeniul de la Săvârşin pe care l-a cumpărat în 1943 şi Castelul Peleş, moştenit de la regele Ferdinand, care rămâne deschis publicului.

Din biroul său de la Versoix şi, începand cu 2001, din cel de la Bucureşti, Regele Mihai a militat pentru intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană. Majestatea Sa a încurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei în ţara noastră.

În 25 octombrie 2011, la împlinirea vârstei de 90 de ani, Majestatea Sa Regele Mihai I a fost invitat să ţină un discurs în cadrul unei sesiuni solemne a  Parlamentului României.

“Nu văd România ca pe o moşternire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri” – spunea atunci Regele. “Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi”, mai declara Regele Mihai.

“Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita româneasca are aici o mare răspundere”,  spunea Regele în discursul său, apreciat ca un moment important în viaţa politică românească.

 

Sursa: stiri.tvr.ro

Friends Arena

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*