Social

Cresc tarifele pentru colectarea deșeurilor? Vezi ce spune conducerea RETIM

Cresc tarifele pentru colectarea deșeurilor? Vezi ce spune conducerea RETIM

Un subiect intens discutat în ultimele săptămâni este creșterea tarifelor de salubritate pentru colectarea deșeurilor menajere, ca urmare a introducerii unei noi taxe. Astfel, prin Legea 384/2013 se introducea o taxa de 80 lei/tonă începând cu anul 2017 pentru “deșeurile inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare” (“taxa de depozitare”), care urmează a fi majorată la valoarea de 120 lei/tonă începând din anul 2018.

Pentru orice cantitate de deșeuri ce nu pot fi reciclate sau deviate de la depozitare printr-un mijloc legal trebuie plătită taxa de depozitare. Normele de aplicare referitoare la taxa de depozitare au fost publicate abia în data de 29 decembrie 2016 (Ordinul Ministrului Mediului nr. 2413/2016), precizând faptul că taxa se aplică la “cantitățile de deșeuri inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare, efectiv depozitate in vederea eliminării finale, cântărite în momentul depozitării”.

Instituirea unui instrument economic are și rolul inducerii unui anumit comportament (dorit) pe întreg lanțul de gestiune al deșeurilor. De exemplu, de cele mai multe ori operatorul ce efectuează colectarea este diferit de cel care asigură tratarea deșeurilor sau de cel care asigură depozitarea finală a acestora.

În situația în care tariful de depozitare al deșeurilor este mai mic decât cel pentru tratarea acestora era încurajată depozitarea deșeurilor. Apariția taxei de depozitare de 80 lei/tonă face alternativa depozitării mult mai scumpă și ne îndeamnă spre a folosi alternativele de tratare existente și de a găsi noi alternative.

Deșeurile cu potențial reciclabil reprezintă cel mult 20-25% din masa deșeurilor colectate; în cazul cel mai fericit se poate spera la recuperarea a 75% din acestea, în condițiile unei selectări la sursă și colectări perfecte (ceea ce nu se întâmplă cu ușurință): în consecință, oricât am fi de optimiști, putem spera la o reciclare a cel mult 15% din cantitatea totală de deșeuri menajere colectată în condițiile de desfășurare ideală a procesului de colectare selectivă.Conținutul biodegradabil reprezintă aproximativ 50-60% din total deșeuri generate iar restul de aproximativ 15-20% reprezintă deșeuri reziduale, nereciclabile.

Valorificarea energetică a deșeurilor (selectate ca urmare a sortării deșeurile reziduale) nu este considerată reciclare, având doar beneficiul devierii de la depozitare.“Sumele sunt colectate de către Agenția pentru Fondul de Mediu și au ca destinație dezvoltarea infrastructurii pentru gestiunea deșeurilor. În mod indubitabil, în vederea atingerii țintelor asumate la nivel național (cum ar fi reciclarea a 50% din deșeurile colectate) este necesară realizarea unor investiții care să asigure creșterea semnificativă a capacității de tratare a deșeurilor. Este necesară realizarea unei strategii naționale de investiții în domeniul infrastructurii de management al deșeurilor care să ducă  sistemele actuale de management integrat al deșeurilor la o etapă superioară de dezvoltare și care să ofere predictibilitatea necesară tuturor actorilor din lanțul de gestiune a deșeurilor”, spune directorul RETIM, Gheorghe Para.

Poate fi evitată plata taxei de depozitare?

Au existat opinii potrivit cărora plata taxei de depozitare ar fi putut fi evitată, întrucât introducerea acesteia era cunoscută încă din 2013 și <<puteau fi luate măsuri>>. Taxa de depozitare se plătește pentru acea parte a cantităților de deșeuri colectate care ajunge să fie depozitată, odată epuizate măsurile de deviere de la depozitare disponibile. Cu alte cuvinte, în condițiile în care infrastructura aflată la dispoziție este exploatată în mod conform și eficient (în cazul orașului Timișoara sunt colectate și sortate deșeurile reciclabile și sunt sortate și livrate deșeurile valorificabile energetic, cantități ce au reprezentat în anul 2016 aprox. 15% din cantitățile colectate) impactul taxei de depozitare asupra tarifelor de colectare a fost diminuat corespunzător”, spune Dan Pascu, director general de Marketing al RETIM.

Atâta timp cât se depozitează deșeuri, costurile cu taxa de depozitare vor exista. Poate fi redus impactul taxei de depozitare în tarifele de colectare?

Pentru a spera la o reducere suplimentară a cantităților depozitate, este necesară: dezvoltarea infrastructurii de gestiune a deșeurilor (cum ar fi construirea de instalații de incinerare a deșeurilor, instalații de compostare, etc): acestea sunt investiții extrem de costisitoare, pentru care trebuie asigurată finanțarea și integrarea în sistemele actuale de management al deșeurilor. Creșterea cantităților de deșeuri reciclabile colectate separat: în Timișoara infrastructura de colectare selectivă este funcțională, asigură capacitatea necesară și operează la un anumit nivel de performanță ce poate fi îmbunătățit prin efortul comun al generatorilor de deșeuri, autorității publice locale și operatorului de salubritate”.

Ce s-ar întâmpla daca nu s-ar fi introdus taxa de depozitare?

Tarifele de salubritate ar fi rămas nemodificate, dar s-ar fi pierdut o sursă de finanțare pentru dezvoltarea absolut necesară a infrastructurii de management al deșeurilor. În lipsa unor investiții suplimentare este practic imposibilă atingerea țintelor asumate la nivel național și a beneficiilor asociate acestora (reducerea efectelor negative ale depozitării sau a lipsei reciclării deșeurilor).Un tarif de salubritate menținut la un nivel foarte redus înseamnă totodată posibilități foarte reduse de gestiune moderna a deșeurilor. Nu se poate face gestiune performantă a deșeurilor, atinge standarde de mediu ridicate și nu se pot îndeplini angajamentele asumate fără realizarea de investiții în instalații de tratare și fără suportarea costurilor de exploatare a acestora. Este de preferat ca astfel de investiții să se realizeze la nivel regional, prin finanțate din fondul de mediu constituit pe baza taxelor colectate de către Agenția pentru Fondul de Mediu, și nu să fie lăsate la latitudinea autorităților publice locale sau a operatorilor de salubritate. Aceștia, cel mai probabil, nu pot asigura finanțarea și cu atât mai puțin coordonarea unor proiecte de amploarea celor aflate în discuție, care pentru a fi eficiente ar trebui implementate la nivel județean sau regional”, adaugă Dan Pascu.

Ce putem să facem la nivel local?

“Cunoaștem posibilitățile reale și problemele sistemului actual de colectare selectivă. Ne-am propus ca până la sfârșitul acestui an să creștem cu cel puțin 50% cantitatea de materiale reciclabile rezultate în urma colectării separate a deșeurilor reciclabile în municipiul Timișoara, iar până la sfârșitul anului 2018 să dublăm cantitatea pe care o recuperăm în prezent în vederea reciclării. Pentru a atinge aceste obiective avem nevoie de implicarea necondiționată a generatorilor de deșeuri (persoane fizice, agenți economici și instituții publice), precum și a autorităților publice locale”, adaugă acesta.

În plus, directorul de marketing, Dan Pascu, spune că  Retim va intensifica pe termen scurt campaniile de informare și conștientizare: “regulile de bază ale colectării selective trebuie să ajungă la fiecare generator de deșeuri. Generatorii de deșeuri trebuie să respecte cu strictețe aceste reguli și să dispună de suportul necesar în cazul în care necesită lămuriri suplimentare. Autoritățile locale vor aplica sancțiunile prevăzute de lege și hotărârile de consiliu local ca o măsură de coerciție absolut necesară în cazul nerespectării regulilor de colectare selectivă“.

De exemplu, va fi introdus pe scară largă sistemul de atenționare a celor care nu respectă colectarea selectivă: În cazul in care pubela galbenă conține altceva decât materiale reciclabile sau dacă în pubela neagră sunt depozitate (și) materiale reciclabile, recipientul va fi marcat cu mesajul mesajul „Conținut necorespunzător” și nu va fi colectat. În cazul în care situația nu este remediată urmează avertizarea și ulterior sancționarea generatorilor de deșeuri, ca ultimă măsură de coerciție.

Ce alte măsuri mai pot fi luate pentru a motiva generatorii de deșeuri?

Cei mai mulți dintre noi au înțeles deja faptul că gestionarea performantă a deșeurilor costă, și că un poluator trebuie să plătească pentru deșeurile pe care le generează. În mod firesc apare întrebarea dacă este corect ca toți să plătească la fel (cu referire la tariful de salubritate plătit pe persoană de către persoanele fizice). Prin modificările recente aduse Legii 211/2011 privind gestiunea deșeurilor se introduce posibilitatea de a plăti pentru cât arunci. Aceasta se poate implementa pe baza inițiativei autorităților locale și înseamnă implicit modificarea contractelor de concesiune”, conchide Dan Pascu.

Modalitatea de tarifare va trebui modificată, astfel încât utilizatorii vor plăti, de exemplu, pentru volumul de deșeuri colectat. În mod practic, costurile vor crește pentru cei care generează deșeuri, nemaifiind distribuit în mod egal (pe persoană), așa cum este cazul în prezent.

Pentru ca această posibilitate introdusă prin lege să fie și aplicabilă este absolut necesar ca legiuitorul să emite norme de aplicare și ghiduri de bună practică, care le arate autorităților modalitățile concrete de implementare.

De asemenea, în cazul în care se va opta pentru cântărirea efectivă (și nu pentru facturarea pe bază de volum) este necesară realizarea unor investiții semnificative în echipamente de colectare, care vor trebui recuperate prin intermediul tarifului.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*