Biserica Ortodoxă îi prăznuiește duminică, 28 decembrie, pe Sfinții 20.000 de mucenici arși în Nicomidia, o sărbătoare cu o puternică încărcătură spirituală, mai puțin cunoscută în rândul credincioșilor.
Potrivit tradiției creștine, martiriul celor 20.000 de creștini a avut loc în anul 302, în timpul persecuțiilor ordonate de împăratul Maximian. Aflat în cetatea Nicomidiei și alarmat de numărul mare al creștinilor, împăratul a pus la cale exterminarea acestora chiar în apropierea Praznicului Nașterii Domnului. Știind că toți credincioșii se vor aduna în marea biserică a cetății, a poruncit ca lăcașul de cult să fie înconjurat de lemne uscate, urmând să fie incendiat.
În acea perioadă, Sfântul Antim, episcopul Nicomidiei, a adunat poporul lui Hristos în biserică, a săvârșit slujba și i-a întărit pe credincioși în dreapta credință. Soldații au înconjurat biserica și au blocat orice cale de ieșire, iar un trimis al împăratului le-a cerut creștinilor să aducă jertfe idolilor, amenințându-i cu moartea prin ardere de vii.
Arhidiaconul bisericii i-a îmbărbătat pe credincioși, amintindu-le de pilda celor trei tineri aruncați în cuptorul de foc și de slava muceniciei la care sunt chemați de Dumnezeu. Cuprinși de râvnă și întăriți de Duhul Sfânt, creștinii au ales să-și mărturisească credința. Episcopul Antim i-a botezat pe catehumeni și i-a împărtășit pe toți cu Sfintele Taine.
La scurt timp, soldații au dat foc lemnelor așezate în jurul bisericii. Tradiția consemnează că aproximativ 20.000 de creștini au primit cununa muceniciei, înălțând cântări de laudă lui Dumnezeu. Sfântul Antim a scăpat atunci nevătămat, continuând să aducă mulți oameni la Hristos prin Botez. Ulterior, după multe chinuri, și-a încheiat viața pământească, mutându-se la Domnul.
Sfinții 20.000 de mucenici din Nicomidia sunt cinstiți de Biserică drept mărturisitori ai credinței și exemple de jertfă supremă pentru Hristos.
