Mai mult de opt din 10 mame și gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, iar patru din 10 gravide și mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii, potrivit datelor unei analize a situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România, realizată de Organizația Salvați Copiii.
Totodată, două din 10 mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut. În anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani; astfel, 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc la acest capitol.
Datele Analizei situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România și Analizei privind situația gravidelor din comunități defavorizate au fost făcute publice în 7 noiembrie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Senatul României la care au participat reprezentanți ai următoarelor instituții: Ministerul Sănătății, Ministerul Sănătății Republicii Moldova, Senatul României, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-Ministrului și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA).
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”, derulat de Organizația Salvați Copiii în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului – CIDDC și Asociația Sănătate pentru tineri din Chișinău, cu sprijinul MSD for Mothers și MSD România.
Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:
85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.
Date relevante analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale:
25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.
George Roman, Director Advocacy, Salvați Copiii România, a vorbit despre importanța unor politici publice integrate, care să se adreseze mamelor din comunități vulnerabile: „Accesul la servicii medicale este un imperativ, atât pentru sănătatea mamei, cât și a copilului. Controlul medical în timpul sarcinii poate preveni grave probleme de sănătate. De asemenea, accesul la educație, consiliere și sprijin pe tot parcursul sarcinii și după naștere ar trebui să reprezinte o prioritate”.
Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății, a adăugat: „Problema este legată de mai multe bariere: accesul la educație și la educație sexuală sunt principalele probleme. Sunt convins că vom putea găsi o soluție astfel încât educația pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste. Educația poate să genereze un proces care să schimbe lucrurile în bine în ceea ce privește problema mamelor minore. Dar nu putem face educație dacă acești copii nu merg la școală.
În ceea ce privește accesul la servicii medicale și sociale, putem interveni dacă suntem în parteneriat cu autoritatea locală, există multe comunități unde procentul mamelor tinere este mare și trebuie să ne concentrăm pe aceste comunități unde sunt multe mame minore.
La Ministerul Sănătății, sănătatea mamei și a copilului este o prioritate. Informația legată de contracepție este importantă, așa cum am văzut în Analiza Salvați Copiii. Cred că putem să lucrăm împreună în perioada următoare și trebuie să integrăm politicile în acest domeniu pentru a preveni sarcinile în rândul minorelor prin educație, educație pentru sănătate și facilitarea accesului la servicii medicale.”
Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în 64 de comunități rurale defavorizate, cu 80.000 de mame, gravide și copii până în 5 ani.
Citește și:

Peste 2 tone de produse nesigure retrase în prima fază a verificărilor ANSVSA

Incendiu la Maternitatea Cuza Vodă din Iași

Barometrul RetuRO: Sistemul de Garanție-Returnare își consolidează performanța în prima jumătate a a...

Percheziții în 69 de locații din București și 4 județe

Decizii de impunere de peste 12,5 milioane de lei emise de ANAF în 2 săptămâni de la firmele car...
























