Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima mare sărbătoare din postul Crăciunului

Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Vovidenia este sărbătorită de credincioși pe 21 noiembrie.

Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Ovidenia sau Vovidenie, termen care provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este sărbătorită, an de an, în data de 21 noiembrie, când se împlinesc multe tradiții care atrag norocul, sporul și sănătatea credincioșilor. Există și restricții în această zi importantă din calendarul creștin ortodox, care vorbește despre momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de 3 ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

Sfinții Ioachim și Ana nu puteau avea copii și și-au îndreptat rugăciunile către Dumnezeu, cerându-i să le dăruiască un copil, și au promis că dacă acest lucru se va îndeplini, ei îl vor duce la templu și îl vor închina lui Dumnezeu. Rugându-se la Dumnezeu, dorința lor s-a împlinit, un înger spunându-le că vor avea o fată pe care trebuie să o boteze Maria.

Binecuvântați cu un copil, Sfinții Ioachim și Ana s-au ținut de promisiune și când Fecioara Maria a împlinit 3 ani, aceștia au dus-o la templu, unde a rămas până la vârsta de 15 ani. La templu, Maria şi-a petrecut întreaga copilărie, crescând în curăţenie sufletească, rugându-se neîncetat şi citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve şi preoţi. Fecioara Maria a petrecut astfel 12 ani, până când acelaşi Arhanghel Gavriil, care l-a anunţat pe Ioachim că va avea un copil care se va umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L va naste pe Iisus, Fiul Domnului. Ca să rămână nepătată în fața lumii, Fecioara Maria a părăsit templul şi s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei şi al miracolului divin al naşterii pruncului Iisus. Când a luat naştere sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică a luat naştere în secolul al VI-lea, informează crestinortodox.ro.

Credința populară spune că de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, ca și de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor. Este momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai mari dorințe din viața lor. La țară, fetele care vor să-și afle ursitul merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoşului, fiecare fată aprinde lumânarea aşezată pe marginea fântânii şi priveşte în fântână. Pe luciul apei, fata care împlineşte ritualul are șansa să vadă chipul ursitului ei. Credincioșii optează pentru bucate de post și preparate din peşte, care sunt aduse înainte la biserică pentru a fi sfințite. Aceste ofrande sunt împărţite copiilor şi săracilor.

În afară de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, credincioşii sărăbătoresc Naşterea Maicii Domnului, la 8 septembrie. Apoi Buna Vestire, popular Blagoveştenie, ne aminteşte de ziua în care Sf. Arhanghel Gavriil a vestit pe Sf. Fecioară că va naşte pe Mesia. În catolicism, se şi numeşte Sărbătoarea Zămislirii Domnului (Festum Conceptions Christi). Bunavestire se sărbătoreşte la 25 martie, cu nouă luni înainte de Naşterea cu trup a Fiului lui Dumnezeu. A patra mare sărbătoare închinată Fecioarei este Adormirea Maicii Domnului, popular Sântă Maria Mare, Ia 15 august, ziua morţii ei. Tradiţia apuseană, venită şi în răsărit, spune că la trei zile de la moarte, Sf. Fecioară a fost ridicată la cer de către Fiul ei dumnezeiesc. În Biserica Romano-Catolică această pioasă tradiţie a fost decretată dogmă, aşa cum se vede şi în numele sărbătorii: Assumptio Beatae Mariae Virginis = Ridicarea la cer a Sfintei Fecioare Maria, numire consacrată şi în cărţile de slujbă ortodoxă (v. Mineiul pe august, Sinaxarul la ziua respectivă).

În afară de cele patru sărbători mari, în calendarul ortodox mai sunt consemnate şi alte câteva sărbători mai mici, închinate Maicii Domnului: Zămislirea Sfintei Fecioare — 9 decembrie (în Apus la 8 decembrie Festum immaculatae Conceptionis), Punerea veşmântului Maicii Domnului în raclă — 2 iulie; Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului — 31 august. Alte sărbători în care se consemnează fapte şi minuni săvârşite de ea pentru binele oamenilor sunt la 1 octombrie Acoperământul Maicii Domnului (prăznuită mai mult în mănăstiri), în amintirea unei minuni săvârşite la Constantinopol, în Biserica Vlahernelor (cu hramul ei), când a apărat pe creştini de cotropitorii păgâni, şi în Vinerea Izvorului tămăduirii, când se face de asemenea pomenirea uneia dintre minunile ei.