Social

Ziua îndrăgostiților la români: DRAGOBETELE

Ziua îndrăgostiților la români: DRAGOBETELE

Se spune că luna februarie este luna iubirii, iar după Valentine’s Day, urmează frumoasa sărbătoare românească Dragobetele, care este marcată pe data de 24 februarie. Aceasta provine de Zeul lui Dragobete, care este numit și Zeul tinereții, al bucuriei şi al iubirii are origini străvechi.

Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci, care s-a transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Conform unor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Prin urmare, și în ziua de azi, Dragobete a rămas un simbol suprem al dragostei autohtone.

Pe lângă simbolista iubirii a zilei de 24 februarie, Dragobetele semnifică sfârșitul iernii și începutul unui nou anotimp, și anume primăvara. Astfel, în această perioadă natura se reînsuflețește și totodată, prin această sărbătoare este marcat și sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui.

O vorbă din popor spune: „Dragobetele săruta fetele”

Încă din cele mai vechi timpuri, în ziua de Dragobete, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuvincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă primele flori ale primăverii, potrivit ziarulunirea.ro. Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece și cu un joc numit “zburătorit”. La ora prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi pentru a le săruta.

Dacă o fată îl plăcea pe un anumit băiat, aceasta se lăsa prinsă. Mai apoi, acest sărut era considerat un echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei.

Tradiția spunea că cei care participau la sărbătoarea Dragobetelor vor fi binecuvântați tot anul. Ei vor avea parte de belşug și vor fi feriți de boli şi febră. Unele superstiţii din bătrâni spun că cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe „Dragobetele săruta fetele!”.

Ce se spune despre vremea din această zi?

Dacă pe data de 24 februarie vremea era mohorâtă, și dacă era foarte frig sau ploua, pe vremuri, tinerii se strângeau într-o casă „să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În unele zone ale țării, fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. Mai mult, băieții tineri îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.

Și cei mai bătrâni din sat respectau tradiții specifice de Dragobete. Ei acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşitul iernii și începutul primăvarii, de Dragobete avea loc nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. Sătenii spuneau că în rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii.

În alte regiuni ale țării, în ziua de 24 februarie, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, și își promit credinţa şi iubire.

În anumite zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă și speră că ziua de Dragobete le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

Sursa: Avantaje.ro

Foto: thewoman.md

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*