Administrație

La mulţi ani, Timişoara! Ce semnificaţie are ziua de 3 august pentru timişoreni

La mulţi ani, Timişoara! Ce semnificaţie are ziua de 3 august pentru timişoreni

În 3 august 1919, trupele române au intrat în Timişoara, iar Banatul a intrat în graniţele României, ziua de 3 august fiind declarată Ziua Timişoarei.

În 1919, Banatul istoric este una dintre zonele asupra căreia se discută intens la Conferinţa de Pace din Paris. Din motive politice, Conferinţa hotărăşte dezmembrarea acestei provincii. Unităţile militare sârbe urmau să părăsească teritoriul ocupat din Banat şi să se retragă la vest de linia convenţională de graniţă stabilită la Conferinţa de Pace.

În data de 18 iulie 1919 a sosit la Timişoara o comisie a Consiliului Dirigent, pentru a discuta cu generalul francez De Tournadre şi cu autorităţile militare sârbeşti modalitatea de retragere a armatei de ocupaţie sârbe şi preluarea administraţiei de către români. În ziua următoare, 19 iulie, a venit la Timişoara o comisie tehnică trimisă de Consiliul Suprem al Antantei, pentru a stabili noua linie de demarcaţie între România şi regatul SCS. Comisia a fost prezidată de generalul De Tournadre, România a fost reprezentată de colonelul Virgil Economu, iar Serbia de colonelul Velcivics. Comisia a stabilit o linie provizorie, cea definitivă urmând să fie stabilită la Conferinţa Păcii, dincolo de care armata sârbă trebuie să se retragă în intervalul 8 iulie – 3 august.

În 27 iulie 1919, ultimii militari sârbi au părăsit teritoriul revenit statului român, iar în ziua următoare, generalul francez De Tournadre l-a instalat pe dr. Aurel Cosma în fruntea judeţului nou constituit Timiş-Torontal, primul prefect român, eveniment marcat azi prin placa de marmură instalată la intrarea actualului Cerc Militar din Timişoara.

Între timp, trupele franceze s-au retras treptat din toată zona Banatului care revenea României, acţiune ce a luat sfârşit la 31 iulie 1919. După retragerea trupelor de ocupaţie din Banatul de est, a intrat începând cu 22 iulie 1919, armata română, deci aproape după două luni de la preluarea administraţiei civile. În Banat a venit să preia administraţia militară, Divizia a II-a Oltenia, comandată de generalul Iancu Jitianu. Deplasându-se cu trenul, divizia generalului Jitianu a fost întâmpinată cu entuziasm de populaţia şi de oficialităţile româneşti din localităţile de pe traseu.

Între timp, la Timişoara, noul prefect român dr. Aurel Cosma a început pregătirile pentru întâmpinarea armatei române.  Astfel, în dimineaţa zilei de 2 august 1919 a sosit la Timişoara un detaşament de 480 de jandarmi români de la Arad, iar în după-amiaza aceleiaşi zile, un detaşament de 500 de jandarmi de la Lugoj.

A doua zi, 3 august 1919, unităţi ale armatei române, aflate sub comanda colonelului Virgil Economu şi-au făcut intrarea în Timişoara. Aspectul oraşului era cu totul schimbat: flamura tricoloră împodobea casele oraşului, poporul era îmbrăcat în haine de sărbătoare şi se grăbea să-i salute pe dorobanţii români.

Sosirea armatei era anunţată pentru ora 8,30. Străzile erau deja inundate de o mulţime de zeci de mii de oameni, postaţi de-a lungul trotuarelor încă de la ora 8,00. Armata română a intrat în Timişoara pe fosta cale a Recaşului, azi Calea Dorobanţilor, pe sub un splendid arc de triumf, apoi s-a deplasat până în piaţa care de atunci, se numeşte Piaţa Unirii, unde s-a desfăşurat solemnitatea oficială de primire. La primirea oficială făcută în Piaţa Unirii au luat cuvântul protopopul ortodox al Timişoarei, Ioan Oprea, apoi primarul oraşului Iosif Gemml, care a salutat armata română în numele tuturor locuitorilor oraşului, indiferent de naţionalitate, apoi fostul vicecomite din partea şvabilor, colonelul Karl von Moller; din partea populaţiei maghiare ziaristul Albert Marton, iar în numele sârbilor protopopul Novacovici. A răspuns din partea armatei române colonelul Virgil Economu, care a asigurat populaţia, indiferent de naţionalitate, de bunele intenţii ale ostaşilor români. El s-a adresat asistenţei în felul următor: “Aveţi în faţă un batalion de infanterie din regimentul care a luptat în Dobrogea şi în Moldova, pe Muscel un batalion organizat până acum de trei ori. Acest regiment a avut până acum 4.000 de morţi. Afară de acest batalion mai aveţi două baterii de artilerie, care s-a organizat din nou în Ardeal, din fiii Transilvaniei şi ai României vechi.”

La intrarea în Piaţa Unirii a avut loc defilarea Armatei, compusă din două batalioane de infanterie a Regimentului 2 Româneşti, două companii de mitraliere şi baterii de artilerie. Trupele au fost trecute în revistă de colonelul de jandarmi Constantin Sterea. Trecând apoi înaintea tribunei, cu steagul zdrenţuit al Regimentului, cu şase dorobanţi, colonelul Economu s-a apropiat de tribună, stând călare, cu figura simpatică ca să primească salutul autorităţilor. După rostirea cuvântărilor de către autorităţile prezente, Armata română, sub conducerea colonelului Virgil Economu, defilează încă o dată înaintea colonelului Constantin Sterea şi a prefectului dr. Aurel Cosma.

În acordurile cântecului “Еroi au fost”, unităţile militare defilează în faţa oficialităţilor şi a mulţimii, care ovaţiona cu un entuziasm greu de descris. Solemnitatea s-a încheiat prin intonarea Imnului Regal.

În după amiaza aceleiaşi zile, în jurul orei 17,00, la Timişoara a sosit cu un tren special, I. C. Brătianu, liderul Partidului Naţional Liberal, care deţinea funcţia de premier, însoţit de Ştefan Cicio-Pop, reprezentant de frunte al Partidului Naţional Român, ministru în Consiliul Dirigent, Mihai Popovici, colonelul Tuhari şi şeful său de cabinet Alimănăşteanu.

După trecerea în revistă a gărzii de onoare, înaltul oaspete a fost salutat de dr. Aurel Cosma care i-a prezentat principalele personalităţi ale oraşului. Şeful guvernului român a mulţumit pentru primirea făcută şi s-a îndreptat spre Primăria oraşului, unde a fost aşteptat de primarul Gemml Jozsef şi colaboratorii săi, asigurându-l pe oaspete că toţi locuitorii, indiferent de naţionalitate, vor fi întotdeauna loiali faţă de Statul Român.

Astfel, Banatul (sau cât a rămas din Banatul istoric), după intrarea trupelor în Timişoara, a intrat, oficial, în graniţele României Mari.

Ziua Timişoarei, 3 August, a devenit ziua oraşului nostru prin Hotărârea Consiliului Local nr. 217 din 1999.

sursa: primariatm.ro

foto: banaterra.eu

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*