Cultură

Monumentele din Banat dedicate lui Mihai Eminescu

Monumentele din Banat dedicate lui Mihai Eminescu

Omagiind cultura și pe poetul național, Muzeul Național al Banatului permite vizitarea gratuită a tuturor expozițiilor sale, pe durata întregii zile de 15 ianuarie (10:00 – 18:00).

Ziua Culturii Naționale stă, cum este și firesc, sub semnul lui Mihai Eminescu, omul și artistul complet al cărui destin a aparținut mereu culturii și limbii române.

Relaţiile Banatului cu viaţa şi opera lui Eminescu sunt diverse şi profunde. Poetul a călătorit în Banat, iar conform teoriei lui Ion Roşu (1989) – chiar dacă nu deplin acceptată strămoşii lui Eminescu provin din Banat, unde, în perioada stăpânirii turceşti, putea exista o familie cu nume turcesc – Emin, care mai târziu a primit un sufix sârbesc -ovici.

Monumentele ce i s-au dedicat lui Eminescu exprimă permanenţa legăturilor şi aprecierilor, solidaritatea cu destinul marelui poet şi cugetător român.

Primul monument ce i s-a ridicat în Banat lui Eminescu – primul în noua Românie – a fost cel de la Sânnicolau Mare, dezvelit la 11 octombrie 1925. Monumentul – amplasat atunci în faţa şcolii – a fost realizat de către sculptorul Dumitru Bârlad din Bucureşti şi turnat în bronz la turnătoria artistică Răşcanu din Capitală.

Nu mult mai târziu, la 3 iunie 1933, la Oraviţa s-a dezvelit bustul lui Eminescu realizat de sculptorul cărăşean Romul Ladea. Oraviţa – a zis atunci un vorbitor – „sărbătoreşte cu multă recunoştinţă, ca semn de izbândă al unui crez, desvelirea chipului care rămâne cea mai strălucită sinteză a geniului românesc.“ (ziarul „Roata“, 18 iunie 1933, p. 6). Lucrarea e amplasată în parcul central din faţa primăriei – special amenajat în acei ani, în locul unui târg -, gruparea iniţială cuprinzând busturile cărturarului Damaschin Bojincă şi regelui Ferdinand.

Oraviţa perpetuează amintirea poetului şi prin Teatrul Vechi „Mihai Eminescu“ – cel dintâi de pe teritoriul românesc-, loc unde a poposit poetul împreună cu trupa lui M. Pascaly, în 1868. (Detalii în cartea lui Ionel Bota, Eminescu şi Oraviţa). Iar sculptorul Romul Ladea dăltuieşte un bust la Şiria, locul de naştere al prozatorului loan Slavici, prietenul lui Eminescu.

Amintirea drumurilor lui Eminescu prin Banat este păstrată prin plăci memoriale la Timişoara, Lugoj, Oraviţa. Astfel, lugojenii au marcat importanţa şi ineditul evenimentului din 1868 prin dezvelirea unei plăci comemorative „Mihai Eminescu“, din marmură albă, aşezată pe faţada clădirii fostului Teatru Orăşenesc. Tot ca un omagiu al lugojenilor adus poetului Mihai Eminescu, în anul 1993 s-a dezvelit la Lugoj, între Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului“ şi Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu“ din Lugoj, în mijlocul unui mic parc, bustul lui Mihai Eminescu, turnat în bronz. Bustul este opera sculptorului Dumitru Pasima, autorul multor busturi eminesciene amplasate în diferite oraşe din ţară, precum Botoşani, Brăila, Vaslui, Săcele. (Detalii în articole de Adriana Weimer şi N. Iosub)

La Băile Herculane întâlnim un bust realizat de sculptorul Oscar Han, autor care a modelat portretul poetului în multe variante, amplasate în diferite locuri din ţară: de la mănăstirea Putna la Timişoara. Statuia de la Băile Herculane pare să fi fost amplasată iniţial în faţa Casinei Române şi mutată în 1948 în faţa hotelului Traian. (Pompiliu Preca, Statuile lui Eminescu, 1981).

Sculptura lui Oscar Han se regăseşte la Timişoara, într-un alt (potrivit) încadrament. După unii comentatori orădeni, bustul lui Oscar Han ar fi fost amplasat la Oradea şi a dispărut în timpul ocupaţiei hortyste. Imaginile din presa vremii arată asemănările, dar, în fapt, lucrările realizate de Oscar Han păstrează consecvent figura poetului, cu puţine diferenţe în faldurile îmbrăcămintei antice: la Putna sau la Constanţa, la Timişoara sau la Băile Herculane e acelaşi chip scrutând parcă nemăr¬ginirile.

Să mai evocăm şi faptul că pe faţada Universităţii de Vest din Timişoara se înalţă un masiv mozaic cu figurile lui Bălcescu şi Eminescu, în realizarea pictorului bănăţean Ştefan Szonyi (1966).

Un alt bust Eminescu se află la Buziaş, în Parcul dendrologic. Şi la Jimbolia s-a inaugurat un bust, iar în comuna Dumbrăviţa, din apropierea Timişoarei s-au dezvelit în ultimii ani busturile poeţilor Petofi Sandor şi Mihai Eminescu.

Banatul istoric include însă şi alte monumente în localităţile româneşti din Serbia. La Coştei: un bust realizat de Dumitru Pasima s-a ridicat în 1993, iar la Uzdin un bust de Florin Musta. Prezenţă, aşadar, tutelară peste spaţii şi timp.

Sursa: Adrian Deheleanu, muzeograf MNaB

Un comentariu

  1. Pingback: Monumentele din Banat dedicate lui Mihai Eminescu – adrianabojtor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*