Social

Postul Sfintelor Paști, cel mai lung și aspru de peste an

Postul Sfintelor Paști, cel mai lung și aspru de peste an

De azi intrăm în Postul Sfintelor Paști, numit și Postul Mare. Este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Anul acesta, Paștele va avea loc pe 16 aprilie. Astfel, 40 de zile nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică împreună cu sufletul. Regulile bisericești au stabilit ca zilele rânduite pentru ajunare, adică abținerea totală de la mâncare și băutură, sunt lunea și marțea din prima săptămână a postului, iar în ultima săptămână a postului, numită și a Patimilor, se ajunează luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă. În aceste zile se pot consuma, seara, doar pâine și apă.

În toată perioada postului sunt două dezlegări la pește, pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 24 aprilie, de Intrarea Domnului in Ierusalim (Florii). În cele șapte săptămâni ale Postului Mare se oficiază toate cele trei Liturghii ale Bisericii Ortodoxe: cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, cea a Sfântului Vasile cel Mare și Liturghia Darurilor înainte sfințite.

În Postul Paștelui sunt interzise cununiile religioase. Prima săptămâna din Postul Mare se numește Săptămâna Curată. Oamenii de la țară, în special cei vârstnici, țin cu sfințenie câteva reguli, astfel încât, gospodăriile și animalele lor să fie ferite de rele. După Lăsatul Secului de brânză, în Săptămâna Curată, nu se țese.

Durata de 40 de zile a Postulului Paștelui se întemeiază pe o tradiție vechi-testamentară. Potopul care trebuia să spele pământul de păcate a ținut 40 de zile și 40 de nopți; Moise înainte de a ajunge pe pământul făgăduinței a stat pe muntele Sinai 40 de zile pentru a primi legea și tot 40 de zile și 40 de nopți a postit Iisus în munte înainte de începerea activității Sale mesianice.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*