Cultură

Diploma de ridicare a Timişoarei la rangul de oraş cezaro-crăiesc, în colecţia Muzeului Banatului

Diploma de ridicare a Timişoarei la rangul de oraş cezaro-crăiesc, în colecţia Muzeului Banatului

Un moment important în existența Timișoarei intervine în anul 1781. Prin Diploma din 21 decembrie 1781, emisă de împăratul Iosif al II-lea, Timișoara dobândea statutul privilegiat de „Oraș liber regesc”.

Ce presupunea acest lucru? Timișoara beneficiază de o serie de avantaje importante care vor îngădui o dezvoltare accelerată a activităților urbane. Orașul era scos de sub jurisdicția comitatului (reînființat în 1780); trimitea reprezentanți proprii în Dietă; își alegea proprii dregători și jurați; percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor; avea dreptul de a organiza târguri anuale și săptămânale de a-și stabili bugetul propriu de venituri și cheltuieli anuale; era scutit de anumite obligații fiscale; avea dreptul la o stemă proprie.

Odată cu atenţia sporită acordată de Curtea de la Viena, Timişoara, ca centru economic şi politic al Banatului, cunoaşte după 1718 – 1734 o dublă dezvoltare a lucrărilor de fortificare a Cetăţii (după noul plan din 1723) şi se începe secarea mlaştinilor. Se construiesc poduri şi construcţii publice, astfel încât în jurul anului 1765 se încheie fortificarea cetăţii, iar în 1774, apeductul din Fabric pentru alimentarea cu apă şi reţeaua de canale subterane din preajma „Cazărmii ardelene” şi de pe amplasamentul Pieţii Sfântul Gheorghe. Cu toate acestea, situaţia şanţurilor de apă şi a mlaştinilor din Cetate nu este rezolvată în întregime, canalul Bega deşi (început în anul 1728), devenit navigabil, preia în mare parte rolul de colector insalubru al zonei de Cetate.

Diploma este legată în piele, conține 24 de file, (22 din pergament, două din hârtie – prima şi ultima) însoţită de sigiliul mare imperial în capsulă de bronz. Legătura în piele maro cu motive ornamentale vegetale, în centru având un scut oval cu blazonul Boemiei. Fila 1 şi 24 sunt de gardă. Fila 2 pictată pe verso (acuarelă) cu personaje alegorice având în centru stema oraşului Timişoara. Medalion rotund de culoare gri-albăstrui, pe margine, pe fond alb inscripţia circulară „SIGILL. LIBER. ET REGIÆ CIVITATIS TEMESVARIEN.” În centru stema oraşului Timişoara: scut baroc, despicat partea superioară find tăiată rezultând trei câmpuri.

Documentul se află în patrimoniul Muzeului Național al Banatului.

Festivalul Papricasului si vinului 2019

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*