Național

Salvați Copiii: asociațiile și fundațiile să nu fie asimilate cu jocurile de noroc

Salvați Copiii: asociațiile și fundațiile să nu fie asimilate cu jocurile de noroc

Salvați Copiii a trimis scrisori membrilor Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru a atrage atenția asupra traducerii necorespunzătoare a termenului de ”beneficial owner” din versiunea în limba angleză a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Această preluare eronată a condus la instituirea unei obligații pentru asociații și fundații de a comunica anual Ministerului Justiției datele de identificare ale tuturor beneficiarilor acestora.

Definiția ”beneficiarului real” din proiectul de lege include, alături de deținătorii de acțiuni ai societăților comerciale și ai unor poziții de conducere în structura acestora, și ”persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”, adică beneficiarii lor sociali – copii, bătrâni, tineri, victime ale abuzului și exploatării etc. Prin folosirea termenului de ”beneficial owner”, Directiva (UE) 2015/849  nu vizează organizațiile neguvernamentale, deoarece acestea nu au un scop lucrativ, iar persoanele fizice cărora li se adresează nu primesc beneficii financiare în accepțiunea economică a Directivei și nici nu dețin parte din activele unei asociații sau fundații, ori din drepturile de vot ale organelor de conducere.  Dacă aceasta ar fi fost intenția Parlamentului European, referirea directă, limpede, la organizațiile neguvernamentale ar fi fost, fără îndoială, inclusă în textul Directivei, prin introducerea în enumerarea beneficiarilor a termenilor uzitați de-a lungul timpului de către instituțiile Uniunii Europene: „private organizations”, ”non-profit organizations”, „nongovernmental organizations” ori „associations”.

Organizația Salvați Copiii cere parlamentarilor români să aibă în vedere faptul că unicul scop al Legii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului este instituirea unui cadru național de prevenire și combatere a acestor fapte, eficient și reactiv. Prin extinderea nemăsurată a categoriei de persoane fizice ale căror date de identificare vor fi continuu raportate, impactul asociațiilor și fundațiilor asupra creșterii nivelului de bunăstare și protecție a copiilor și adulților aflați în grija lor va fi în mod serios afectat, iar activitățile instituțiilor care au sarcina protecției societății împotriva fenomenului de spălare de bani și de împiedicare a actelor teroriste vor fi împovărate cu responsabilități care nu servesc scopului legii.

Atingerea scopului declarat al legii nu va fi asigurată prin crearea de liste cu identitatea a zeci de mii de beneficiari (copii, părinți, cadre didactice ori asistenți sociali, în cazul organizației Salvați Copiii). Măsurile de prevenire a riscurilor de spălare de bani ori finanțare a terorismului nu ar trebui să vizeze aceste persoane, caracterizate mai degrabă prin vulnerabilități sociale, medicale ori educaționale, motivul prezenței lor în sfera de atenție a unei organizații neguvernamentale fiind exclusiv problemele cu care se confruntă și necesitatea acoperirii nevoilor lor. Comparând beneficiarii reali propuși de lege, ne întrebăm care a fost raționamentul pentru care un nou-născut, identificat, să presupunem, încă din momentul planificării intervenției medicale a unei organizații neguvernamentale, ar putea constitui un risc (de comitere a unei fapte de spălare de bani ori de terorism) mai mare decât deținătorul a mai puțin de 25% din capitalul unei persoane juridice înregistrată la registrul comerțului. În primul caz, raportarea identității copilului se impune, în al doilea caz, nu, deoarece doar deținătorii a mai mult de 25% din acțiunile unei societăți comerciale sunt avuți în vedere la raportare. Organizația Salvați Copiii desfășoară activități medicale, socio-educaționale ori de protecție, anual, pentru cel puțin 80.000 de copii, o bună parte dintre aceștia fiind identificabili anterior sau în cursul intervenției, ceea ce înseamnă, conform proiectului de lege, că toți coordonatorii de programe vor trebui să întocmească evidențe cu datele acestora de identitate și să le comunice Ministerului Justiției, la începutul fiecărui an. De asemenea, ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identitate ale beneficiarului real, vom avea obligația de a comunica Ministerului Justiţiei aceste modificări în identitatea beneficiarului real (inclusiv schimbarea de domiciliu), în vederea înregistrării actualizării evidenţei privind beneficiarii noștri reali. Însă, Salvați Copiii nu va avea resursele necesare, financiare și de timp pentru a adopta toate măsurile necesare pentru a verifica identitatea lor și pentru a avea certitudinea că dețin elementele de identitate ale beneficiarilor. Nerespectarea obligației conduce, înțelegem, la dizvolvarea organizației, o sancțiune extremă cu efecte sociale disproporționate pe care nu și le dorește nimeni, nici beneficiarii noștri, nici partenerii instituționali, printre care se numără inclusiv Guvernul României prin toate structurile sale, și multe dintre autoritățile locale.

“Organizațiile neguvernamentale sunt parteneri ai statului, atunci când vine vorba despre mecanisme de protecție a societății și de garantare reală a drepturilor civice. De aceea, solicităm autorităților statului să lucreze în parteneriat cu noi și respectând toate principiile democratice. Premisa de rea-credință care se aplică acum ONG-urilor este una nefuncțională și care va afecta chiar miza demersului, aceea de a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

În majoritatea Statelor Membre ale Uniunii Europene, asociațiile și fundațiile sunt excluse de la obligația de raportare a beneficiarilor. În acest sens, analiza Salvați Copiii a inclus următoarele țări:

Franța. În legislația franceză, asociațiile ori fundațiile nu sunt incluse în textul de lege, nici în ceea ce privește reprezentanții sau membrii organelor lor de conducere. Singurele excepții sunt doar acele organizații non-profit care, pentru anumiți beneficiari emit obligații, rambursabile ori nu, adică drepturi de creanță. Situațiile de acest tip reprezintă mai puțin de 5% din totalul organizațiilor active din această țară. Chiar și în aceste cazuri, există o singură persoană de declarat, și anume reprezentantul legal al organizației.

Suedia. Deși fundațiile sunt enumerate printre persoanele juridice obligate de a raporta, înregistrarea este limitată la persoanele care exercită controlul asupra entității și la beneficiarul sau cercul de beneficiari cu condiția ca aceștia să fi fost identificați și declarați ca recipienți unici ai activităților fundației încă din momentul constituirii ei. În ceea ce privește asociațiile non-profit, acestea sunt scutite de la obligația de raportare.

Austria. Folosind înțelesul adecvat al termenului de ”beneficial owner”, prin ”Wirtschaftliche Eigentümer”, adică ”proprietar economic”, legislația austriacă exclude beneficiarii asociațiilor și fundațiilor, păstrând în obligația de raportare membrii organelor de conducere sau persoanele care exercită un control asupra resurselor financiare ale acestora.

Croația. Similar Austriei, beneficiarii sociali ai asociațiilor ori fundațiilor nu trebuie declarați.

Danemarca. Asociațiile care nu desfășoară activități economice nu sunt vizate de legislația de transpunere a Directivei 2014/849.

Germania. Legislația germană precizează că, în cazurile în care nu a fost desemnat în mod expres unul sau mai mulți beneficiari economici, astfel încât natura și cuantumul beneficiului economic să poată fi precizate la înregistrare, asociațiile și fundațiile vor raporta doar datele de identitate ale membrilor organelor de conducere.

Finlanda. Asociațiile, cultele religioase și fundațiile sunt obligate să înregistreze doar membrii organelor de conducere și de reprezentare.

Ungaria. În cazul fundațiilor, persoanele care intră în categoria beneficiarilor sunt persoanele care dețin 25% sau mai mult din fondul alocat, persoanele care reprezintă sau controlează mai mult de 25% din fond. Asociațiile nu sunt vizate de actele normative de transpunere a Directivei 2015/849.

Polonia. Beneficiarii sociali nu sunt vizați de reglementările legale.

Salvați Copiii, asociație de utilitate publică având ca misiune respectarea și promovarea drepturilor copilului, consideră că proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, aflat în dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, conține reglementări excesive pentru organizațiile neguvernamentale. De aceea, ținând seama de argumentele prezentate mai sus, Organizația Salvați Copiii solicită eliminarea integrală a punctului 4 al art. 3 paragraf 2, litera c), care impune asociațiilor și fundațiilor comunicarea datelor de identificare ale beneficiarilor lor: ”persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.


Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*