Politic

Soluții ale oamenilor de afaceri din Timișoara pentru criza majoră a forței de muncă

Alin Dodea, R.Dimeca, D. Diaconu

Criza majoră de forță de muncă din Timiș și Timișoara a fost principala temă de discuție la întâlnirea Organizației Oamenilor de Afaceri Liberali, de zilele trecute. Această întâlnire a fost mediată de președintele Organizației Oamenilor de Afaceri PNL Timișoara, Alin Dodea, și consilierul local Radu Dimeca, vicepreședinte PNL Timișoara, responsabil cu mediul de afaceri. La invitație a răspuns și viceprimarul Timișoarei, Dan Diaconu, președinte PNL Timișoara.

Dezbaterea se înscrie în seria de evenimente organizate  cu prilejul aniversării a 143 de ani de existență a Partidului Național Liberal. Au participat aproximativ 30 de antreprenori, a căror cifră de afaceri, în zona Timișoara, este de circa 50 de milioane de euro pe an. Discuțiile au pornit de la cifrele despre rata șomajului din România, date prezentate recent de Ministerul Muncii. Conform acestor date, la nivel național rata șomajului este de 3,9%. În județul Timiș, rata șomajului este de 0,95% teoretic, dar practic e de minus 10%, au susținut antreprenorii locali. În opinia specialiștilor, rata optimă a șomajului, pentru un echilibru economic, ar trebui să fie de 7-8%.

Dezbaterile s-au concentrat pe forța de muncă din afara Uniunii Europene și a condițiilor legale impuse pentru salarizarea lucrătorilor din spațiul non-european, legislația spunând că acești angajați trebuie plătiți cu salariul mediu pe economie. În acest context, oamenii de afaceri prezenți la întâlnire au gândit câteva propuneri pentru atragerea forței de muncă din afara Uniunii Europene, propuneri bazate pe experiența de zi cu zi:

  1. Eliminarea obligativității acordării salarului mediu brut pe economie, ce reprezintă 2.704 lei net (martie 2018), adică aproximativ 600€ net/lună. Această propunere se referă la locurile de muncă pentru personal necalificat, unde se poate porni de la salariul minim net pe economie de 320€/lună, nu de la un salariul mediu net ce este aproape dublu! Considerentul propunerii este că nu poți plăti la fel un necalificat cu un muncitor calificat.
  2. Adaptarea limitărilor date de contingente, în contextul situației grave cu care ne confruntăm. Anul acesta a fost aprobat un contingent de 7.000 de lucrători din țări din afara UE (majoritatea sunt din Vietnam, Sri Lanka și China). Numai în Timiș e un deficit de aproximativ 30.000 persoane, dintre care o parte va fi nevoie să fie atrase prin aceste contingente.
  3. Aprobarea în Parlament a “Acordului privind Migrația Forței de Muncă din Serbia în România”, semnat la Timișoara în 26 octombrie 2016 la nivel de Prim-Miniștrii. În Serbia rata șomajului este de peste 20%, iar Ungaria, Slovacia și Cehia ne-au luat-o deja înainte în ceea ce privește aplicarea unui acord similar. Oamenii de afaceri au mai precizat că orașe precum Kikinda și Vârșeț din Serbia, care se află la 60-80 km de Timișoara, având un potențial de peste 10.000 de persoane fără loc de muncă stabil și care ar putea fi atrase rapid în zona de dezvoltare Timișoara.
  4. Descentralizarea recunoașterii diplomelor de studii la nivel județean, nu doar de către Ministerul Educației, pentru țările non UE. Astfel, se reduce timpul de așteptare de la 3-6 luni la 30 zile! Ca exemplu de bună practică, menționăm că recunoașterea diplomelor cadrelor medicale din România pentru UE este descentralizată la Direcția de Sănătate Publică a fiecărui județ încă din anul 2010.
  5. Printr-o politică comună la nivel local, unitățile teritoriale administrative să aibă posibilitatea de a pune la dispoziție spații de locuit pentru cei veniți din alte județe, prin vânzare sau închiriere, pe o perioadă determinată, a spațiilor existente și neutilizate. De asemenea, s-ar putea genera un Parteneriat Public Privat prin care investitorii imobiliari interesați de astfel de proiecte să poată beneficia, pe o anumită perioadă de timp, de reduceri substanțiale de taxe și impozite corespunzătoare locuințelor de serviciu. Această politică ar atrage și ar stabiliza forța de muncă în zona metropolitană Timișoara. Este vorba de cămine nefolosite, care se află în jurul Timișoarei, precum și de unitățile militare.

Printre soluțiile menționate de participanții la dezbatere mai amintim: organizarea de cursuri profesionale pentru elevi, în parteneriat public-privat; oferirea unui cadru atractiv pentru ca tinerii să se mute la Timișoara, prin crearea de facilități pentru petrecerea timpului liber și îmbunătățirea sistemului medical; încurajarea integrării celor veniți din alte județe prin primirea “în gazdă”; promovarea condițiilor salariale bune din această parte a țării, precum și a posibilităților de promovare; relocarea profesioniștilor din țările UE și asigurarea cazării pentru aceștia, pentru perioada relocării; promovarea atu-urilor de pe piața muncii în presa națională, precum și în Serbia și Ungaria; crearea unui fond imobiliar propriu al administrației locale, după modelul Vienei, unde peste 70% din fondul locativ este în gestiunea Primăriei austriece; promovarea universităților din Timișoara în alte orașe și, implicit, realizarea de studii de piață în mediile preuniversitare pentru a ști ce nevoi sunt pe piața de muncă; urgentarea unei Legi a Parteneriatului Public-Privat; continuarea eforturilor pentru învățământul dual; crearea de bazine de atracție pentru studenți (evenimente culturale și sportive), dar și a unor “pepiniere” din mediul preuniversitar, cu sprijinul mediului privat, pentru angajare ulterioară.

O temă importantă discutată a fost și primirea turiștilor în anul 2021, când Timișoara va deține titlul de Capitală Culturală Europeană și este estimat un obiectiv turistic de 1 milion de vizitatori. Antreprenorii care activează în acest domeniu au remarcat că lipsesc cel puțin 1.000 spații de cazare de 3 stele și au discutat despre posibilitățile alternative: soluții de cazare bed&breakfast și închirierea de apartamente pentru perioade scurte.

Mă bucur că am reușit să adunăm laolaltă antreprenori  de top din județul Timiș și reprezentanți ai municipalității. Antreprenorii au menționat situațiile cu care se confruntă zi de zi și au venit cu propuneri pentru îmbunătățirea relației cu autoritățile locale. A fost o întâlnire informală la care oamenii de afaceri au răspuns pozitiv. Dorința unanimă a fost ca întalnirile viitoare să includă o listă mai mare de reprezentanți de la: Poliția Locală, Urbanism și alte instituții de care depinde eficiența antreprenoriatului timișorean”, a transmis Alin Dodea, președintele Organizației Oamenilor de Afaceri Liberali din Timișoara.

Propunerile oamenilor de afaceri liberali și a invitaților la dezbaterea organizată de Organizația Oamenilor de Afaceri PNL Timișoara vor fi transmise tuturor parlamentarilor de Timiș.

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*